Blitz Financiar 24 - 28 noiembrie 2008
From Tradepedia
Banca Europeana de Investitii acorda Romaniei un imprumut de 1 milliard de euro
Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a semnat, in aceasta saptamana un acord de imprumut cu Banca Europeana de Investitii (BEI) in valoare de un miliard de euro..Prima transa a acestui imprumut, in valoare de 250 milioane de euro, va fi transferata in decembrie iar autoritatile afirma ca suma nu va fi utilizata la finantarea deficitului bugetar. Per ansamblu, imprumutul va fi folosit pentru cofinantarea progrmaelor de investitii din domeniul infrastructurii de transport, protectiei mediului si gestionarea energiei si deseurilor. Data limita de utilizare a fondurilor este 31 august 2013 iar rata dobanzii aplicabila va putea fi fixa sau variabila, in functie de conditiile pietei din momentul acordarii respectivei transe. Contractul semnat luni reprezinta cel mai mare imprumut acordat vreodata de BEI unui stat membru dintre tarile care au aderat la UE dupa anul 2004.Banca Europeana de Investitii ar putea furniza si asistenta tehnica pentru gestionarea si implementarea proiectelor individuale. Din anul 1990, fondurile obtinute de la BEI au totalizat 5.1 miliarde de euro.
Lantul slabiciunilor economiei romanesti
Probabil ca in aceste momente cand presa abunda de stiri negative legate de problemele economiei reale, multi romani se intreaba: Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Ei bine, problemele economiei romanesti sunt multiple, in acest moment Romania confruntandu-se in mod bizar cu o serie de dezechilibre macroeconomice greu de controlat. Spre exemplu, inflatia este in crestere, aceasta urcand pana la nivelul de 7.39% in luna octombrie concomitent cu cresterea somajului si cu o incetinire a cresterii economice (inca neconfirmata, dar evidenta). Dintre toate aceste probleme, cea legata de cresterea economica ar putea fi cea mai neinsemnata in actualele conditii daca avem in vedere faptul ca aceasta se reduce pana la un nivel cuprins in intervalul 4-6%. Spun acest lucru, avand in vedere ca o crestere anuala de 9% este nesustenabila pe termen lung, insa Romania s-ar putea confrunta in anul urmator cu o crestere economica mai apropiata de 0% sau chiar cu o recesiune in ipoteza unui scenariu cu adevarat pesimist, ceea ce ar reprezenta cu adevarat o problema. Incercand sa gasesc fenomenul care a dus la aceasta problema, m-am gandit ca la diminuarea cresterii economice s-a ajuns datorita faptului ca cererea de bunuri si servicii a suferit o contractie puternica, ceea ce a generat totodata si somaj (vezi ultimele evenimente). Dar cine a contribuit la reducerea cererii? In primul rand ingustarea lichiditatii pietei, care a degenerat intr-o crestere puternica a dobanzii care la randul sau a diminuat creditul acordat in economie cu efecte atat asupra consumului, cat si a investitiilor. De asemenea, trebuie sa avem in vedere si masurile administrative adoptate de Banca Nationala a Romaniei prin care se restrictioneaza intr-o anumita masura acordarea de credite, masura luata cu scopul de a reduce inflatia si deficitul de cont curent. Totodata, reducerea cererii la export duce la o crestere a somajului, in acelasi timp cu o adancire a deficitului de cont curent si mai mult ca sigur la o incetinire a cresterii economice. O alta corelatie care trebuie avuta in vedere in aceste momente este reprezentata de relatia dintre rata somajului in crestere si, culmea, rata somajului, datorita faptului ca somajul genereaza somaj din moment ce unele ramuri ale economiei sunt integrate pe verticala in ceea ce priveste disponibilizarea salariatiilor (vezi industria auto). Dupa cum se observa, corelatiile sunt multiple, acestea putand fi facute probabil la nesfarsit. Din cele de mai sus reiese in mod cert intrebarea: “Ce este de facut?”La aceasta intrebare nu am gasit un raspuns unic si probabil ca nu sunt singurul, dar sper ca banca centrala si guvernul au un raspuns la aceste probleme. Una dintre solutii ar fi stimularea consumului prin intermediul creditului, ceea ce ar readuce cresterea economica mult laudata si o reducere a ratei somajului, in aceasta situatie Romania “uitand” de criza economica cel putin pentru moment. Insa, din pacate acest lucru nu este posibil, datorita faptului ca atragerea de resurse financiare a devenit mai dificila in contextul actual de pe piata internationala, costul resurselor fiind totodata mai ridicat (la acest lucru contribuind si reducerea ratingului suveran). Chiar si cu aceasta masura, rata somajului nu s-ar reduce la nivelul anterior datorita faptului ca zona euro (principala piata de desfacere pentru exportatorii romani) a intrat oficial in recesiune economica, ceea ce face imposibila reluarea activitatii acestora la capacitatea initiala. Cu toate acestea, stimularea consumului si mai ales a investitiilor ar putea duce la o redresare pentru moment a problemelor cu care se confrunta Romania, fiind impulsionata cresterea economica si reducerea somajului, insa cu costul unei rate a inflatiei ridicate, a unui deficit de cont curent nesustenabil pentru care probabil nu ar exista finantare si o depreciere a monedei nationale (care ar trebui sa duca totodata la o ajustare a deficitului comercial). Totusi, am uitat sa mentionez un aspect important care duce la imposibilitatea unui asemenea scenariu, si aici ma refer la obiectivul de politica monetara stabilit de BNR care se numeste: “Tintirea directa a inflatiei”. Asadar, cel mai important lucru in momentul actual este stabilitatea preturilor, obiectiv justificat daca avem in vedere faptul ca teoriile economice evidentiaza o multitudine de dezechilibre macroeconomice pe termen lung cum ar fi ineficienta economica, o distorsiune a repartitiei veniturilor in economie, reducerea competitivitatii produselor romanesti pe plan extern cu efecte negative asupra balantei de plati, deprecierea monedei nationale s.a.
Prin urmare, cele trei obiective de politica economica (cresterea economica, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, stabilitatea preturilor) sunt incompatibile, acestea neputand fi realizate simultan, in practica fiind urmarita realizarea unui echilibru (sau cazul Romaniei: tintirea directa a inflatiei). Contradictiile in economia romaneasca sunt multiple, pentru rezolvarea acestora existand mai multe teorii. Sa speram ca masurile adoptate de guvern (care ar trebui sa reduca la randul sau deficitul bugetar) si BNR sunt cele optime in astfel de conditii. Asadar, un lucru este clar, pretul platit pentru reducerea inflatiei consta in somaj si reducerea cresterii economice. Am sa inchei aici (desi ar mai fi multe aspecte de prezentat) cu recomandarea: “Consumati cat de mult puteti daca nu vreti sa deveniti someri!”. Binenteles ca si acesata afirmatie are niste limite, in sensul ca ceea ce consumam ar trebui sa provina din productia romaneasca (sperand totodata ca tarile in care exportam nu procedeaza la fel ca noi si ca productia interna poate sa acopere consumul intr-o proportie cat mai ridicata), totodata activitatea de investitii urmand sa fie sustinuta de guvernul Romaniei prin celebrul “plan anticriza”. Nu ne mai ramane decat sa speram ca denumirea de “Marea Criza” va fi atribuita in continuare celei din 1929-1933.
Evolutii macroeconomice
In trimestrul 3, indicele trimestrial al costului orar al fortei de munca (ajustat cu numarul zilelor lucratoare) a crescut cu 3.11% fata de trimestrul precedent si cu 19.39% fata de trimestrul 3 din 2007. In trimestrul 3 2008 cele mai mari cresteri ale costului orar al fortei de munca in raport cu trimestrul 2 2008 au avut loc in invatamant (+12.47%), industria extractiva (+8.80%) si administratie publica (+7.78%). Scaderile cele mai importante s-au inregistrat in activitatile de intermedieri financiare (-7.65%), sanatate si asistenta sociala (-2.48%) si comert cu ridicata si amanuntul (-0.06%). Comparativ cu trimestrul 3 2007, cele mai mari cresteri anuale ale indicilor trimestriali ai costului orar al fortei de munca s-au observat in activitatile de sanatate si asistenta sociala (+40.26%), invatamant (32.08%), energie electrica si termica, gaze si apa (+28.08%) si tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate catre intreprinderi (+26.13%). Cresterile cele mai mici au fost inregistrate in activitatile de intermedieri financiare (+4.06%) urmate de activitatea din hoteluri si restaurante. (sursa: INS) Ultima raportare Eurostat arata ca in luna septembrie 2008 valoarea comenzilor industriale noi a scazut cu 3.9% in zona euro fata de luna august. In EU-27 scaderea a fost de 4.6, ambele cifre reprezentand amplificari negative ale scaderilor lunare de 1.5% si respectiv 1.7% inregistrate in august. Comparativ cu septembrie 2007, valoarea comenzilor industriale noi a scazut cu 1.1% in zona euro si cu 0.9% in EU-27. pe sectoare de activitate, cele mai mari scaderi s-au inregistrat in sectoare ca echipamente de transport, productia de masini si echipamente, metalurgie, echipamente electrice si electronice (sursa: Eurostat)
Conform anchetei desfasurate de INS, in anul 2007 numarul de exploatatii agricole in Romania a fost de 3,931,350 , mai mic cu aproape 8% fata de cel inregistrat in 2005 si cu 12 % sub numarul de exploatatii raportate in anul 2002. Suprafata agricola utilizata ce a revenit in medie pe o exploatatie agricola a fost de 3.5 ha, in usoara crestere fata de 3.3 ha in anul 2005 si 3.1 ha in 2002. In cazul exploatatiilor individuale, suprafata medie utilizata a fost de 2.3 ha iar in cazul unitatilor cu personalitate juridica, de 270.5 ha. Numarul exploatatiilor agricole cu suprafata agricola utilizata mai mica de 1 ha a scazut cu 9% fata de 2005 insa acestea detin in continuare o pondere importanta in totalul exploatatiilor individuale, de cca 44%. Peste 81% din exploatatiile agricole individuale utilizeaza peste 50% din productie pentru consum propriu. Masurate prin prisma unitatilor economice de dimensiuni europene (European Size Unit, ESU, care reprezinta potentialul economic al unei exploatatii agricole, 1 ESU = 1200 euro), ponderea exploatatiilor de cel putin 1 ESU in total este de numai 21.6% in timp ce statele vecine posteaza ponderi sensibil mai mari: Slovenia - 81.6%, Cehia -65.8%, Estonia – 54.6%, Polonia -47.2%, Lituania -37.0% (sursa: INS).
Ultimul buletin de conjunctura publicat de BNR arata predominanta unor perceptii de deteriorare a activitatii iin industrie si constructii. In ceea ce priveste industria, predomina influenta negativa a conjuncturii economice internationale in timp ce activitatea de constructii perspectiva negativa este data in primul rand de sezonalitate insa managerii intervievati apreciaza ca influenta blocajului de pe piata imobiliara si inasprirea conditiilor de creditare se vor accentua. Traiectoria ascendenta a preturilor productiei industriale va continua dar intr-un ritm mai lent iar in aceste conditii presiunile inflationiste vor ramane moderate. Opiniile colectate de BNR arata ca dimensiunea investitiilor va ramane constanta in constructii, o scadere fiind asteptata numai in sectorul industrial, unde performanta economica va fi serios afectata. Activitatea economica este asteptata sa se restranga, in baza scaderii volumului de comenzi in industrial metalurgica, a constructiilor metalice si a produselor din metal, in sectorul extractiv si industria de masini, echipamente si aparate electrice. Se intrevede o stopare a cresterii cererii de mijloace de transport, activitatea urmand sa cunoasca o stabilizare. O stagnare a activitatii este asteptata si in sectorul constructiilor, in industria textila, de confectii si incaltaminte, activitatea de edituri, poligrafie si tehnica de calcul. Cresteri ale cererii sunt anticipate in domeniul energiei electrice si termice, prelucrarea petrolului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari pe fondul evolutiilor sezoniere. Exista asteptari privind o usoara scadere a capacitatilor de productie si a stocurilor de produse finite, tendinta fiind mai moderata in sectorul constructiilor. Principalii factori limitativi ai productiei sunt vazuti in insuficienta cererii, cursul de schimb, dificultatile in incasarea creantelor si cresterea dobanzilor bancare. (sursa: BNR)
Evolutii bursiere
Evolutii ale pietei
Principalul determinant al activitatii de pe bursa romaneasca saptamana trecuta a fost lichiditatea mica, determinata in parte de apropierea sfarsitului de an si incheierea perioadei de raportari financiare la noua luni. Desfasurarea alegerilor legislative la finalul saptamanii nu a ajutat bursa, contribuind la starea de expectativa generalizata, deoarece conceperea unui plan de guvernare se anunta dificil, dat fiind ca bugetul anului 2009 nu a fost aprobat inca iar agentiile de rating si marile banci straine se intrec in previziuni pesimiste privind economia romaneasca, variantele mergand de la stagnare a cresterii pana la recesiune. Lipsa lichiditatii s-a translatat printr-o valoare medie zilnica a tranzactiilor de numai 12 milioane lei (3.2 milioane euro) fata de o medie de 2.7 milioane de euro cu o saptamana in urma.
Volumul tranzactionat a scazut semnificativ (-30%) pana la 260 milioane de actiuni, de la 366.9 milioane titluri cu o saptamana in urma. Indicii au inregistrat cresteri destul de importante in actualul context, cel mai mare castig fiind adus de actiunile SIF care au propulsat indicele BET-FI cu 7.9% mai sus. Aprecieri importante au inregistrat si indicii BET-XT (+4.3%) tot datorita actiunilor SIF in timp ce BET (+3.2%) si BET-NG (+2%) au postat castiguri ceva mai modeste.
Lichiditatea de pe piata Rasdaq a inregistrat o crestere, in principal datorita transferului pachetului de 40.5% din capitalul Comcereal Constanta (CCRL) de vineri.
Evolutia burselor din regiune
In general, pietele regionale au inregistrat evolutii pozitive pe parcursul ultimei saptamani, singurele burse care au afisat pierderi fiind cele din Serbia (-2.1%) si Croatia (-6.1%). Cea mai mare revenire a fost inregistrata de bursa vieneza, indicele ATX afisand la finalul saptamanii un plus de 18.8%. Cresterile inregistrate de bursele regionale au fost sustinute de evolutiile pozitive inregistrate la nivel global de catre marile piete de capital, investitorii ignorand pe parcursul saptamanii trecute stirile negative legate de economia reala. Cresterile de la inceputul saptamanii au fost generate de programul de salvare aprobat pentru Citigroup de catre Trezoreria SUA.Bursa de la Viena a inregistrat cea mai buna evolutie din Europa Centrala si de Est, cele mai mari castiguri fiind inregistrate de titlurile emise de institutiile de credit (Erste Bank, Raiffeisen Int. Bank) care s-au apreciat cu peste 30% in saptamana analizata. Sectorul petrolier a inregistrat o evolutie pozitiva, cotatia titlurilor OMV urcand cu cca 18%. Dupa ce in primele trei saptamani ale lunii noiembrie titlurile tranzactionate la bursa din Sofia au suferit deprecieri majore, in cursul saptamanii analizate acestea au inregistrat o revenire, indicele SOFIX afisand un plus de 8.61%. Totodata, indicele BG40 (mai cuprinzator) a inregistrat aprecieri pe parcursul tuturor celor cinci sedinte de tranzactionare din saptamana analizata, la sfarsitul saptamanii acesta afisand o valoare mai ridicata cu 8.23%. Si in Bulgaria nivelul de intermediere financiare se situeaza la un nivel redus, capitalizarea pietei reprezentand aproximativ 19% din PIB.
Evolutii financiare globale
Saptamana trecuta, bursele internationale de actiuni au fost in controlul cumparatorilor. Indicele compozit american Dow Jones Industrial Average (StartradeXT: US30 Index CFD) a inregistrat aprecieri in toate cele 4 sedinte active de tranzactionare (joi 27 noiembrie pietele americane au fost inchise pentru "Ziua Recunostintei"). Tributar unei corelatii inverse cu dinamica burselor de actiuni, luni 24 noiembrie indicele agregat US Dollar Index al monedei americane in raport cu valutele celor mai importanti parteneri comerciali ai Statelor Unite a suferit cea mai dramatica depreciere a perioadei care a trecut din 1985 (anul in care statele membre ale G5 – Statele Unite, Japonia, Regatul Unit, Germania si Franta – au semnat intelegerea cunoscuta generic sub denumirea de “Plaza Accord” in directia deprecierii fortate a dolarului american), si al 5-lea cel mai important declin din istorie. Saptamana trecuta a fost marcata totodata de anuntul presedintelui ales al Statelor Unite, Barack Obama, conform caruia Timothy F. Geithner va fi nominalizat pentru functia de secretar al Trezoreriei SUA, in timp ce Lawrence H. Summers va fi nominalizat pentru pozitia de director al Consiliului Economic National (echivalenta celei de consilier economic al Casei Albe). Timothy F. Geithner a fost vice-secretar al Trezoreriei SUA pentru afaceri internationale in perioada 1999 – 2001 – in prezent fiind guvernatorul Rezervei Federale din New York. Lawrence H. Summers a fost secretarul Trezoreriei SUA in perioada 2 iulie 1999 – 20 ianuarie 2001, in administratia Bill Clinton – in prezent fiind profesor la Universitatea Harvard si consultant al fondului speculativ D. E. Shaw & Co.. Conform celei de-a doua serii de date preliminare publicate saptamana trecuta, produsul intern brut al Statelor Unite in trimestrul al 3-lea s-a contractat cu 0,5%. Primele date preliminare, anuntate pe 30 octombrie, indicasera o contractie de 0,3%. Datele finale vor fi anuntate pe 23 decembrie. National Bureau of Economic Research (cea mai importanta organizatie de cercetari economice din SUA), insa, a anuntat luni 1 decembrie ca economia americana se afla in recesiune inca din luna decembrie a anului trecut. Dupa 5 sedinte active de tranzactionare consecutive in care a castigat aproape 1.300 puncte, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut luni 1 decembrie 679,95 puncte (-7,70%). Saptamana curenta va fi aglomerata de anunturi fundamentale importante. Banca centrala a Australiei a anuntat deja in dimineata zilei de marti 2 decembrie taierea ratei cheie a dobanzii cu 100 bps, de la 5,25% la 4,25% (cel mai mic nivel al ultimilor 7 ani). Miercuri 3 decembrie, banca centrala a Noii Zeelande va face un nou anunt de politica monetara. Joi 4 decembrie, Banca Angliei si Banca Centrala Europeana vor indica propriile deciziii in privinta dobanzilor cheie din Regatul Unit si zona euro. Alte anunturi fundamentale importante: estimarea "ISM" a conditiilor economice aferente sectorului serviciilor din SUA in noiembrie (miercuri 3 decembrie), datele finale privind produsul intern brut al zonei euro in trimestrul al 3-lea (joi 4 decembrie), datele guvernamentale privind numarul angajarilor in sectorul "nonfarm" si rata somajului din SUA in noiembrie (vineri 5 decembrie).
Stirile saptamanii
Afacerile Bere Azuga stagneaza
Bere Azuga SA (BEGY) a raportat pentru primele noua luni ale anului in curs o cifra de afaceri de 24.1 milioane lei, in scadere cu 3.1% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cheltuielile de exploatare au crescut cu pana la 24.1 milioane lei insa pierderea financiara s-a amplificat semnificativ ajungand la 5 milioane de lei pe fondul majorarii de cinci ori a cheltuielilor cu dobanzile. In aceasta situatie compania a raportat o pierdere de 4.2 milioane lei in timp ce cu un an in urma obtinuse un rezultat ne pozitiv in suma de 0.8 milioane lei. Datoriile totale ale companiei cumulau la 30 septembrie 41.7 milioane lei, iar valoarea activelor totale bilantiere se ridica la 107.5 milioane lei.
Cheltuielile financiare musca din profitul Vrancart
Cifra de afaceri dupa primele noua luni a producatorului de hartie si carton ondulat Vrancart Adjud (VNC) a fost de 86.4 milioane lei, fiind mai mare cu 41% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Compania a obtinut un profit din exploatare de 5.9 milioane lei, depasind cu 14% rezultatul de anul trecut in timp ce profitul net s-a situat la 4.5 milioane lei, ceea ce reprezinta o majorare de 6.1% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Cheltuielile financiare au insumat 1.3 milioane lei, in crestere fata de 1 milion de lei cu un an in urma iar pierderea financiara s-a majorat de la 0.3 la 0.8 milioane lei.
Electroputere propune actionarilor o majorare de capital Producatorul de echipamente electrotehnice Electroputere SA (EPT) va supune la vot in cadrul sedintei extraordinare a CA aprobarea majorarii capitalului social cu 215.78 mln lei ca urmare a Hotararii AGEA din septembrie a.c. In vederea majorarii capitalului social vor fi emise 2.157 mld actiuni cu o valoare nominala de 0.1 lei/actiune, urmand ca pretul de subscriere sa fie egal cu valoarea nominala. Actionarul majoritar al societatii este compania Al-Arrab Contracting Company Ltd din Arabia Saudita care detine 62.83% din numarul total de actiuni emise, pachetul majoritar fiind achizitionat de aceasta pentru suma de 2.3 mln euro de la AVAS. Compania a raportat o crestere de 35% a cifrei de afaceri la finele trimestrului al III-lea, aceasta urcand pana la 129.15 mln lei. Totodata, societatea a raportat o pierdere de 27.67 mln lei corespunzatoare perioadei ianuarie- septembrie 2008. In prezent capitalul social al Electroputere este de 12.4 mln lei.
Azomures sisteaza temporar productia si trimite in somaj tehnic 2,000 de salariati
Combinatul Azomures (AZO), cel mai mare producator de ingrasaminte din Romania, a anuntat prin intermediul unui comunicat remis BVB oprirea activitatii de productie pana la jumatatea lunii ianuarie 2009 (estimata). Ca urmare a acestei decizii, aproximativ 2,000 de salariati (inclusiv cei 250 de salariati trecuti in somaj tehnic la inceputul lunii noiembrie) vor fi trecuti in somaj tehnic, contractele individuale de munca urmand sa fie suspendate incepand cu marti (02.12.2008). Pe perioada suspendarii contractelor de munca, salariatii vor ramane la dispozitia societatii, urmand ca acestia sa primeasca o indemnizatie echivalenta cu 75% din salariul de baza de la data suspendarii. Pe perioada suspendarii activitatii vor fi efectuate lucrari de intretinere-reparatii. Decizia de a sista activitatea pentru o perioada determinata a fost luata ca urmare a reducerii puternice a preturilor de vanzare la ingrasaminte concomitent cu o contractie puternica a cererii atat pe piata interna, cat si pe piata externa, ceea ce a dus la o acumulare de stocuri pana la nivelul capacitaii maxime de stocare disponibile. Activitatea comerciala va fi reluata in momentul in care pretul de vanzare al produseor va depasi costurile de productie aferente. Conducerea Azomures mizeaza pe ajutorul guvernului, care ar putea elabora de urgenta un program de sustinere a agriculturii romanesti pe termen mediu si lung, ceea ce ar duce la o crestere a cererii de ingrasaminte pe piata interna. Pretul curent FOB Marea Neagra pentru uree (27.11.2008) este de 235 USD/tona, fata de 803 USD/tona in data de 04 septembrie a.c.
Electromagnetica preia Emcom Producatorul de instrumente de masura, verificare si control Electromagnetica SA (ELMA) va fuziona cu SC Emcom SRL prin absorbtia acesteia din urma, conform votului dat de actionari in ultima sedinta AGEA. Tot in cadrul sedintei AGEA din data de 27 noimebrie 2007, actionarii au respins autorizarea dobandirii propriilor actiuni de catre societate, aproband insa vanzarea a doua terenuri situate in sectorul 5 pentru suma minima de 2.39 mln euro (2,397 mp).
Fondul Proprietatea ar putea emite obligatiuni Fondul Proprietatea (FP) are in vedere emiterea de obligatiuni, in acest sens urmand sa fie solicitat guvernului urmator emiterea unui act normativ prin care sa i se permita fondului aceasta posibilitate. Totodata, in cursul acestei saptamani, domnul Mircea Ursache (membru al Consiliului de Supraveghere al FP), a declarat ca decizia de selectare a unui administrator pentru fond ar trebui amanata pentru toamna anului 2009, in conditiile in care toate marile banci au probleme. Acesta a mentionat ca actualul sistem de administrare dualist poate asigura listarea FP la BVB.
Totodata, comisia pentru selectarea administratorului ar putea fi revocata din moment ce trei dintre actionarii FP cu detineri de peste 10,6% au solicitat analizarea in cadrul AGA a unei hotarari prin care sa fie cerut primului ministru acest lucru. Nemultumirea actionarilor a aparut ca urmare a esecului comisiei de a pregati documentatia necesara alegerii administratorului, actionarii temandu-se ca ar putea fi ratata listarea la bursa in anul 2009. (Sursa: Bursa, Cotidianul)
Tranzactiile saptamanii
Un pachet de 1,715,286 actiuni ale producatorului de material rulant Vae Apcarom (APC) au fost cumparat joi prin Bursa de Valori de catre actionarul majoritar al companiei, VAE GmbH (parte a grupului austriac Voestalpine). Tranzactia a fost executata la un pret mediu de 0.4400 lei/actiune iar pachetul reprezinta 2.3% din capitalul social. Detinerea VAE GmbH la 31.08.2008 (date Depozitarul Central) era de 89.19% insa in urma acumularilor repetate de actiuni este posibil ca aceasta detinere sa fi ajuns la peste 92%.
SIF Transilvania (SIF3) a raportat vineri vanzarea unui pachet de 40.5% din actiunile companiei Comcereal Constanta (CCRL), in urma acestei tranzactii societatea de investitii financiare lichidandu-si detinerea in aceasta companie. Pretul de vanzare al actiunilor a fost de 38.5 lei/actiune ceea ce a dus valoarea tranzactiei la 36.8 milioane lei. Tranzactia se va deconta la data de 4 decembrie si s-a realizat in cadrul ofertei publice de preluare derulate de actionarul Ameropa Holding, care si-a adjudecat un pachet de 1,160,359 actiuni sporindu-si astfel detinerea la 86.6% de la un pachet de 37.52% anterior ofertei
Societatile de Investitii Financiare
Actiunile societatilor de investitii financiare au atras lichiditati in suma totala de 30.4 milioane lei, reprezentand 31% din total. Se remarca o scadere a ponderii tranzactiilor cu actiuni SIF fata de saptamana trecuta, cand acestea au atras 33.6% din rulajul total. Sub impactul trendului general de apreciere al pietei, titlurile SIF au fost castigatoarele saptamanii, incepand cu titlurile SIF Moldova (SIF2) care au crescut cu 14.04%, continuand cu SIF Muntenia (SIF4) si SIF Banat-Crisana (SIF1) cu cresteri de 7.94% si, repectiv, 7.38%. Aprecieri mai modeste au fost postate de actiunile SIF Transilvania (SIF3, +4.22%) si SIF Oltenia (SIF5, +6.87%).
O parte dintre actionarii minoritari care au dat in judecata SIF Oltenia (SIF5) pentru anularea hotararii AGOA din data de 29.08.2008 (hotararea de mentinere a d-lui Dinel Staicu in functiile detinute in cadrul SIF5) au pierdut procesul dupa ce instanta (Tribunalul Dolj) a respins cererea de suspendare formulata de reclamante. Este vorba de SC Revan Com SA, SC Amicosottis SA, SC Amattis SA, SC Mattera SA, SC Goras Consulting SA si SC Cibrosat SA. In ceea ce priveste reclamatia formulata de alti actionari minoritari au chemat in judecata SIF Oltenia pentru exceptie de neconstitutionalitate a articolului 286 din legea nr. 297/2004 privind limita de detinere a actiunilor unei societati de investitii financiare si in urma anularii voturilor investitorilor care sunt presupusi ca ar actiona concertat, instanta a decis amanarea termenelor de judecata pana la jumatatea lunii ianuarie 2009.
Sectorul Bancar
Sectorul bancar continua sa evolueze fara actiunile Bancii Transilvania (TLV), suspendarea lor de la tranzactionare pentru consolidarea valorii nominale prelungindu-se neasteptat de mult. Actiunile BRD au castigat 4.46%, cumpararile repetate facute de actionarul majoritar Societe Generale sprijinind cotatie intr-o piata putin lichida iar titlurile Erste Bank (EBS) au sarit cu 24.2%, cele mai mari castiguri fiind inregistrate la inceputul saptamanii cand sectorul bancar a fost favorizat pe plan international dupa anuntul Trezoreriei americane de a acorda finantare suplimentara Citigroup. Actiunile Bancii Comerciale Carpatica au pierdut 1% fata de saptamana anterioara. Per ansamblu, actiunile bancilor au atras numai 6.7% din total rulaje, la jumatate fata de intervalul anterior.
BRD– Groupe Societe Generale (BRD) a anuntat vineri ca va ataca in instanta amenda aplicata de Consiliul Concurentei cu ocazia controlului inopinat realizat in octombrie, control care a vizat mai multe banci. Compania considera ca acest control urma sa fie realizat in conditii care nu au fost clarificate si a apreciat ca nefondate si fata temei anumite solicitari ale inspectorilor, drept pentru care nu l-a autorizat. Amenda a fost stabilita in cuantum de 19 milioane lei (cca 5 milioane euro) iar banca o considera “ilegala si netemeinica”
In urma greutatilor pe care criza financiara si inasprirea reglementarilor de creditare le cauzeaza bancilor locale, reprezentantii acestora au hotarat sa faca mai multe propuneri catre BNR pentru a ajuta la gasirea uneo solutii de depasire a impasului in care sustin ca se afla de mai bine de doua luni. Luni, reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) au propus BNR reducerea graduala a ratei rezervelor minime obligatorii in lei si acceptarea inlocuirii acesteia cu titluri de stat pentru situatiile in care bancile acceseaza finantari de la institutii internationale. Desi aplicarea noului regulament de creditare a contribuit la decelerarea creditarii, o reanalizare a regulamentului de catre BNR va fi posibila numai in luna ianuarie, cand vor expira primele trei luni de la intrarea sa in vigoare. Miercuri, 19 noiembrie, Guvernul a hotarat ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sa capete atributii de protectie a intereselor financiare ale clientilor in relatia cu bancile. Cu aceeasi ocazie, a fost aprobata implementarea mai multor propuneri ale ANPC, propuneri care se refera la cresterea transparentei costurilor aferente creditelor si posibilitatea modificarii clauzelor din contracte numai cu acordul clientului. Bancile vor putea fi amendate de ANPC cu sume cuprinse intre 5,000 si 50,000 lei pentru nerespectarea acestor prevederi. Ultimele date publicate de Banca Nationala a Romaniei arata ca, la sfarsitul lunii octombrie 2008, masa monetara in sens larg (M3) a fost de 162.5 miliarde lei, inregistrandu-se o diminuare cu 2.1% fata de luna septembrie 2008 (-3.2% in termeni reali). Comparativ luna octombrie 2007 masa monetara a crescut cu 26.1% (17.4% in termeni reali). Activele externe nete au crescut in luna octombrie cu 0.9% pana la 14.6 miliarde lei, in urma majorarii cu 13.6% a componentei “Valute” si a diminuarii cu 10.1% a componentei “Aur”, pe seama reevaluarii stocului de aur. Activele interne nete au scazut cu 2.4% pana la 147.9 miliarde lei. In ceea ce priveste evolutia creditului, in luna octombrie, creditul neguvernamental acordat de institutiile de credit s-a redus cu 0.6% (-1.6% in termeni reali) fata de luna septembrie a.c. ajungand la nivelul de 193.1 miliarde lei. Daca in cazul creditului in lei s-a inregistrat o usoara crestere (+0.6% in termeni nominali) creditul in valuta exprimat in lei s-a diminuat cu 1.5% (exprimat in euro a crescut cu 0.4%). Ajustat cu rata inflatiei, creditul in lei a scazut cu 0.4% fata de luna septembrie.Comparativ cu luna octombrie 2007, creditul neguvernamental a crescut cu 44.8% (34.8% in termeni reali), cea mai dinamica fiind componenta in valuta (crestere de 56.2% exprimata in lei si de 42.3% exprimata in euro). Creditul in lei a crescut cu 44.8% (24.8% in termeni reali) in aceeasi perioada. In ceea ce priveste depozitele rezidentilor neguvernamentali, acestea cumulau 140.7 miliarde lei la sfarsitul lunii octombrie 2008, fiind in scadere cu 3.3% fata de septembrie 2008. Cel mai puternic au scazut depozitele intreprinderilor in lei (-8%) si depozitele populatiei in valuta (-7%) in timp ce depozitele populatiei au postat un declin moderat la lei (-0.7%) iar depozitele intreprinderilor in valute au crescut cu 6.6%.In luna octombrie 2008 depozitele rezidentilor neguvernamentali au inregistrat o crestere cu 25.2% fata de octombrie 2007, cele mai dinamice fiind depozitele in valuta, care au inregistrat cresteri cu 34.8% (populatie) si 38.5% (persoane juridice). Depozitele in lei au crescut cu 19.9%. (sursa: BNR).
Sectorul Petrolier
Titlurile reprezentative pentru sectorul petrolier, Petrom (SNP) si Rompetrol Rafinare (RRC) au avut evolutii divergente, titlurile SNP castigand 8.33% in timp ce RRC a pierdut 2.7%, dupa ce a anuntat recent reducerea cu 55% a productiei de polimeri ca urmare a restrangerii cererii de produse pe fondul crizei internationale. Ponderea tranzactiilor cu titluri SNP si RRC in total a cumulat 7.72%, corespunzatoare unei valori tranzactionate de 7.7 milioane lei.
Cotatiile petrolului au continuat sa scada saptamana trecuta, dupa ce deschiderea oficiala a sezonului cumparaturilor in SUA nu a impulsionat suficient vanzarile iar la sfarsitul saptamanii datele macro au confirmat intrarea in recesiune pentru cea mai mare economie a lumii. Membrii OPEC reuniti la Cairo au decis sa nu mai reduca productia, urmand sa se concentreze pe implementarea reducerilor anuntate in luna noiembrie. Reprezentantii mai multor state membre cred ca un pret “corect” al barilului de petrol s-ar situa la cca 70 USD/baril si au precizat ca o noua decizie privind productia ar putea fi luata cu ocazia urmatoarei reuniuni OPEC care va avea loc pe 17 decembrie, la Oran, in Algeria.La inchiderea sedintei de vineri, titeiul Light Crude cu livrarea in Decembrie se tranzactiona la 54.43 USD/baril pe piata NYMEX.
Sectorul Utilitati
Cotatia actiunilor Transelectrica (TEL) a stagnat saptamana trecuta la 12.6 lei/ actiune pe fondul scaderii importante a volumelor de tranzactionare in timp ce pretul actiunilor Transgaz (TGN) s-a apreciat cu 7.69%, cea mai importanta crestere inregistrandu-se in sedinta de luni, cand titlurile au sarit cu 5.3% pe fondul unei lichiditati in scadere. Cumulat, titlurile din sectorul de utilitati au inregistrat un rulaj de 2.7 milioane lei, corespunzator unei ponderi de 2.74% in total tranzactii. Companiile de transport gaze naturale s-au intalnit la Budapesta in data de 20 noiembrie a.c. pentru a discuta masurile necesare crearii unei piete de gaze naturale mai lichide in Europa Centrala si de Sud-Est. Discutiile au vizat proiectul NETS (Noul Sistem de Transport European) prin care se doreste relizarea unei companii regionale de transport a gazelor naturale prin interconectarea sistemelor din regiune. Intalnirea de la Budapesta a fost gazduita de FGSZ Natural Gas Transmission si MOL Group plc, la intalnire fiind prezente companiile Transgaz (TGN), Plinacro (Croatia) si reprezentantii Asociatiei Regionale a Reglementatorilor in domeniul Energiei (ERRA). Reprezentantii BH-Gas din Bosnia-Hertegovina au participat in calitate de observatori la intalnire. Discutiile purtate in cadrul intalnirii succed intalnirea operatorilor de sistem din 26 septembrie, cand a fost incheiat un Memeorandum de Intelegere cu scopul infiintarii unei companii de studiu care sa duca mai departe eforturile depuse pentru initiativa NETS. Grupurile de lucru formate la aceasta intalnire au supus dezbaterii probleme legate de viitoarea structura de organizare a companiei de studiu NETS, probleme de reglementare, raportul cerere-oferta pe plan regional si dezvoltarile de infrastructura planificate si intentia companiei de studiu NETS de a aplica la Comisia Europeana pentru acordarea statutului de Proiect Prioritar pentru initiativa NETS.
Sectorul Imobiliar si al Constructiilor
Sectorul constructiilor si al materialelor de constructii a scazut ca si rulaj din cauza opririi de la tranzactionare a titlurilor Impact (IMP) din cauza consolidarii valorii nominale. Titlurile companiilor din acest sector (ARCV, CEON, CERE, ALU, PREB) au avut o lichiditate cumulata de 0.9 milioane lei dar aceasta a reprezentat mai putin de 1% din total. Singura evolutie pozitiva a fost a titlurilor Alumil (ALU) care au castigat 1.35%, in timp ce la polul opus, actiunile Cemacon Zalau (CEON) au pierdut 17.65%.
Producatorul de materiale de constructii Teraplast SA (TRP) intentioneaza sa rascumpere un numar maxim de 4.5 mln actiuni sau 1.51% din numarul total de actiuni emise la un pret de achizitie cuprins intre pretul de pe piata si 0.89 lei/actiune. Actionarii companiei vor discuta acest aspect in cadrul AGEA din 11 decembrie a.c, urmand ca in cazul aprobarii, sa achizitioneze pachetul de actiuni intr-o perioada de 18 luni de la data publicarii Hotararii AGEA in Monitorul Oficial. Pentru cumpararea titlurilor, societatea va utiliza rezervele pe care le are la dispozitie, exclusiv cele legale. Actiunile achizitionate vor fi vandute (total sau partial) directorilor executivi ai societatii intr-un termen ce nu depaseste 12 luni de la data achizitiei, pretul de vanzare fiind egal cu cel de achizitie. In situatia in care acesteia nu vor achizitiona titlurile, exista posibilitatea ca acestea sa fie revandute pe piata la cotatia afisata de BVB.
Transilvania Constructii SA (COTR) va propune actionarilor concedierea a 180 de angajati in doua etape in perioada ianuarie-februarie 2009 conform convocatorului pentru AGA din 10 decembrie 2008. La sfarsitul lunii septembrie, Transilvania Constructii a raportat o scadere usoara (-2.7%) a cifrei de afaceri pana la 50.33 mln lei, aceasta fiind realizata in proportie de 78.39% din lucrari de constructii-montaj si in proportie de 17.04% din inchirierea spatiilor din Parcul Logistic Transilvania. Rezultatul net raportat este mai redus cu 43.4% decat cel aferent primelor noua luni din 2007 (5.42 mln lei fata de 9.57 mln lei), insa acesta este peste rezultatul net bugetat pentru tot anul 2008 (4.84 mln lei).
Sectorul Farmaceutic
Sectorul farmaceutic a atras destul de putini investitori, cele trei titluri reprezentative (ATB, SCD si BIO) inregistrand un rulaj cumulat de numai 0.7 milioane lei, de trei ori mai scazut comparativ cu saptamana anterioara. Tranzactiile cu actiuni farmaceutice au reprezentat numai 0.73% din total. Cele mai dinamice au fost titlurile Biofarm (BIO) care s-au apreciat cu 7.29% in tomp ce cotatiile celorlalte doua companii au stagnat.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat in urma vizitei efectuate la producatorul de medicamente Antibiotice SA (ATB), ca societea nu trebuie privatizata in prin metoda licitatiei cu strigare, totodata declansarea procedurii de privatizare urmand sa intarzie pana la ivirea unor conditii mai bune pe piata. Acesta a afirmat ca societatea s-a pozitionat bine pe piata de medicamente, avand perspective bune in ceea ce priveste mentinerea cotei de piata. Pentru sprijinirea activitatii poroducatorului de medicamente, presedintele Romaniei a propus ca masuri renuntarea statului la incasarea dividendelor platite de aceasta societatea, precum si decontarea contarvalorii medicamentelor la un interval de trei luni si nu la sase luni cum este in prezent, ceea ce afecteaza cash-flow-ul societatii, aceasta fiind nevoita sa utilizeze liniiile de credit disponibile. Metoda de privatizare selectata de AVAS (licitatie cu strigare) a fost contestata de sindicalistii societatii pe buna dreptate, din moment ce prin intermediul acestei licitatii compania putea fi achizitionata de cel care ofera suma cea mai mare fara a se angaja in sustinerea unui program de investitii si mentinerea numarului de salariati in anumite proportii.
Compania Centrofarm SA (CEOF), care opereaza lantul de farmacii cu aceiasi denumire, a raportat o crestere a cifrei de afaceri de cca 71.6% la finalul lunii septembrie, vanzarile acesteia insumand 72.95 mln lei. Daca in primele noua luni din 2007 a raportat un profit de 33.5 mii lei, in acest an societatea a incheiat cu o pierdere de 5.54 mln lei ca urmare a adancirii pierderilor din exploatare. Societatea si-a propus o crestere agresiva a numarului de unitati farmaceutice in acest an, pietele de desfacere ale acesteia fiind: Bucuresti (cca 90%) si judetele lfov, Constanta, Bacau, Vaslui, Alba, Pitesti. Principalii concurenti ai Centrofarm sunt lanturile de farmacii: Sensiblu, Help Net, Remedio si Catena.
Cel mai important jucator de pe piata farmaceutica romaneasca este Hoffmann La Roche cu o cota de piata de 7%, compania elvetiana avansand pe primul loc in trimestrul al III-lea din acest an, pozitie detinuta anterior de rivalul britanic GlaxoSmithKline (GSK). Urmatoarele doua pozitii in clasament (in ceea ce priveste cota de piata) sunt ocupate de Sanofi-Aventis (6.9%) si GSK (6.8%). Liderul pietei, Hofmann La Roche, are un portofoliu de produse format numai din medicamente originale (protejate de patent) in timp ce GSK detine in portofoliu atat medicamente protejate de patent, cat si medicamente generice. La cresterea cotei de piata a Roche, o contributie importanta a fost adusa de faptul ca medicamntele furnizate de acesta sunt incluse pe listele de medicamente gratuite si compensate, bugetele puse la dispozitie pentru subventionarea acestor medicamente inregistrand o crestere constanta de la an la an. Roche este cel mai mare producator mondial de medicamente destinate tratamentului cancerului. (Sursa: Ziarul Financiar)
Alumil Rom Industry (ALU)
Compania produce si comercializeaza o gama variata de sisteme de profile din aluminiu si accesorii pentru acestea, oferind totodata masini-unelte si scule utilizate in tamplaria din aluminiu. Gama de produse oferita de companie mai cuprinde si usi de interior si panouri ornamentale din aluminiu. Actionarul majoritar al societatii este Alumil Milonas Grecia cu o detinere de 55.9%, aceasta fiind una dintre cele mai mari companii europene ce activeaza in industria extrudarii aluminiului si a productiei de profile din aluminiu. In primele trei trimestre din 2008 societatea a inregistrat o diminuare a ritmului de crestere al afacerilor, cifra de afaceri avansand cu doar cu 1.32% pana la 81.63 mln lei.
Cresterea cifrei de afaceri s-a temperat ca urmare a diminuarii ritmului de crestere a pietei constructiilor in trimestrul al-III-lea din acest an. Compania si-a bugetat pentru acest an o cifra de afaceri de 126.11 mln lei in crestere cu 14.25% fata de valoarea inregistrata in 2007 (110,38 mln lei). Avand in vedere avansul de doar 1.32% inregistrat la sfarsitul primelor trei trimestre, exista sanse ridicate ca societatea sa obtina rezultate sub cele bugetate la sfarsitul acestui an. Rezultatul din exploatare s-a diminuat, la sfarsitul lunii septembrie societatea raportand un profit aferent exploatarii de 8.97 mln lei,in scadere cu peste 20% fata de perioada similara din 2007. Profitul obtinut din activitatea de exploatare s-a diminuat ca urmare a avansului mai ridicat al cheltuielilor de exploatare comparativ cu veniturile obtinute. Dintre cheltuielile de exploatare se remarca cele cu personalul care au avansat cu peste 24%, in timp ce productivitatea muncii calculata in unitati valorice a avansat doar cu cca 7%.
Evenimente importante pentru companie
Activitatea financiara a avut o evolutie pozitiva in primele noua luni, profitul obtinut fiind mai ridicat cu 17.4% (582 mii lei) ca urmare a cresterii veniturilor din dobanzi, dar si datorita reducerii cheltuielilor financiare la cca jumatate din valoarea inregistrata in perioada similara a anului trecut. Societatea a obtinut un profit net de 8.06 mln lei, in scadere cu 20% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. Un aspect pozitiv legat de activitatea societatii este reprezentat de gradul de indatorare redus (1.96%), care protejeaza societatea de eventuale pierderi financiare pe termen lung. Cea mai mare parte a datoriilor Alumil sunt pe termen scurt, indicatorul lichiditatii curente fiind de 1.57, care chiar daca se afla sub nivelul recomandat de 2 indica un nivel sustenabil al acestor datorii (pe termen scurt). Un aspect negtiv legat de societate este faptul ca aceasta a inregistrat o crestere destul de consistenta a creantelor (+24.2%) de la inceputul anului, concomitent cu o diminuare a disponibilitatilor in numerar. Acest aspect este ingrijorator in conditiile in care clientii societatii s-ar putea confrunta cu probleme in perioada ce urmeaza, ceea ce ar putea duce la o crestere a creantelor in continuare concomitent cu o diminuare a numerarului disponibil, societatea putand ajunge in situatia de a fi nevoita sa apeleze la linii de credit pentru finantarea activitatii curente. In ceea ce priveste perspectivele societatii, acestea nu sunt prea optimiste pentru perioada urmatoare din moment ce activitatea de constructii ar putea inregistra o contractie a ritmului de crestere destul de severa in anul 2009. Piata tamplariei termoizolante s-a cifrat la cca 900 mln euro in 2007, urmand ca in acest an valoarea sa ramana aproximativ la acelasi nivel (900 mln – 1 mld euro). Competitia pe aceasta piata este destul de puternica, Alumil trebuind sa se confrunte nu numai cu productorii si distribuitorii de profile din aluminiu ci si cu cei care comercializeaza profile din PVC care sunt mult mai numerosi si care practica totodata preturi mult mai competitive. Desi Alumil a inceput din 2007 sa comercializeze profile din PVC, compania se afla intr-o faza initiala in ceea ce priveste distributia acestui produs, pe piata fiind prezenete nume importante precum Gealan, Rehau, Deceuninck si Veka. Totodata, avand in vedere ca sectorul rezidential (consumatorul cel mai mare a acestui tip de tamplarie termoizolanta) va fi probabil cel mai “lovit” de criza financiara, orientarea spre aceasta piata in momentul de fata nu pare a fi oportuna pentru companie. In schimb, profilele de aluminiu destinate in principal sectorului business (cladiri de birouri si spatii comerciale) vor avea o dinamica cu siguranta mai buna decat cea a profilelor concurente fabricate din PVC. Pe aceasta piata (profile din aluminiu) societatea analizata detine poztia de lider cu o cota de piata de 35%. Si in ceea ce priveste concurenta, piata taplariei termoizolante din aluminiu este caracterizata de o concurenta mult mai redusa, pe piata fiind prezente cca 20 de marci de profile din aluminiu fata de 40 de marci de profile din PVC (conform Neomar Consulting). In ceea ce priveste activitatea de export, aceasta detine o pondere nesemnificativa in vanzarile companiei (3.1%), destinatiile fiind Grecia si Repuiblica Moldova.
| Vezi si: | ||
|---|---|---|
| Actiuni | Optiuni | Forex |
| Obligatiuni | Futures | CFD |
| Analiza Fundamentala | Sif | Analiza Tehnica |
| Bursa actiuni | Cotatii bursa | Cotatii actiuni |
| Dividende | Tranzactionare | |
Vrei sa te afli printre cei care contribuie la dezvoltarea Tradepedia? Click aici
