Blitz Financiar 19 - 23 ianuarie 2009
From Tradepedia
Bancile prezente in CEE solicita sprijin de la Uniunea Europeana
Conform Financial Times, un grup de zece banci care opereaza in regiunea CEE intentioneaza sa faca lobby pe langa Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana (BCE) pentru a obtine extinDerea politicilor anti-criza si in tarile din regiune, avand in vedere ca majoritatea nu au adoptat moneda euro iar tari ca Serbia si Ucraina, desi nemembre, reprezinta piete importante ale caror probleme care ar avea un impact negativ foarte mare in zona. Ajutorul este solicitat deoarece bancile cred ca efortul financiar ar fi relativ redus in comparatie cu sumele imense injectate in bancile vest-europene. Grupul include banci ca Raiffeisen, Erste Bank (Austria), UniCredit si Intesa Sanpaolo (Italia) grupul francez Societe Generale, EFG Eurobank (Grecia) si KBC (Belgia). Grupul doreste ca atat CE cat si BCE sa emita semnale clare prin care sa arate ca sunt gata sa asiste inclusiv statele non-membre UE din regiune, cea mai importanta miza fiind oprirea iesirilor de capital din aceste tari in urma cresterii riscului asociat, perceptia negativa fiind intretinuta tocmai de lipsa unei astfel de semnal concertat de la nivelul Uniunii.
Masurile anticriza sub lupa
A fost nevoie de o luna de zile pentru ca guvernul proaspat instalat sa iasa in public, in sfarsit, cu o masura cu efecte reale asupra economiei. Dupa mai multe ordonante care nu au avut decat efecte de imagine (de obicei efecte negative insa), ni se pune pe masa in sfarsit ceva de digerat, de analizat. Este vorba de initiativa prin care cheltuielile cu salariile in sectorul bugetar urmeaza sa scada cu 20% in 2009, iar cheltuielile cu achizitionarea de bunuri si servicii in sectorul public sa fie reduse la jumatate. Daca avem in vedere ca achizitiile de bunuri si servicii ar urma sa fie reduse de la 6.1% din PIB la doar 3%, ar fi vorba de o mare economie pentru bugetul public, si practic de reducerea deficitului cu peste 3% din PIB, asadar o apropiere de tinta ambitioasa de 2% propusa pentru acest an. Pe de alta parte, este foarte important pentru ce PIB este calculata aceasta reducere: unul in crestere in termeni reali cu 3-4%, sau unul in stagnare in termeni reali, daca nu chiar in scadere? Daca Produsul Intern Brut se incapataneaza sa nu aiba evolutia pe care o estimeaza Ministerul de Finante, reducerea cheltuielilor mai sus mentionate nu mai ajunge la 3%, ci scade sub acest nivel. De ce? Pentru ca injumatatirea ponderii cheltuielilor in PIB nu va insemna o injumatatire a valorii lor nominale, ci o scadere ceva mai mica. Si cu cat Produsul Intern Brut va evolua mai prost, cu atat ponderea acelor cheltuieli, batute in cuie prin legea bugetului, va fi mai mare. Reducerea cheltuielilor cu salariile in sectorul bugetar cu 20% este, in mod normal, o masura pe placul meu, si nu doar al meu. Nu numai ca birocratia este exagerata in majoritatea domeniilor, dar salariile au ajuns si ele deja peste nivelul din sectorul privat, fara a fi insotite de o calitate mai mare a resursei umane. Sunt lucruri care submineaza economia si care ne priveaza de o competitivitate mai mare in lupta pentru atragerea resurselor financiare globale. Exista insa doua probleme majore legate de aceasta decizie si de eficienta ei. Pe de o parte, este vorba de faptul ca nu numai cheltuielile bugetare vor scadea, ci si veniturile. Gradul de colectare a veniturilor bugetare a ajuns in perioada ianuarie-noiembrie 2008 la numai 29.2% din PIB, dupa ce in primele noua luni ale anului nivelul a fost mult mai ridicat. Cifrele pentru tot anul vor arata cel mai probabil un grad de colectare in jur de 28.5% din PIB, in timp ce la nivelul lunii decembrie veniturile bugetare vor fi coborat, judecand dupa estimarile oficiale privind veniturile pe intregul an 2008, spre 25%. Cel mai rau este ca nu ne putem raporta la media pe 2008, care este oricum una foarte mica, pentru ca ea a fost obtinuta in conditiile in care trei sferturi din an economia a mers foarte bine iar agentii economici au avut vanzari in crestere si si-au putut plati impozitele la timp. In 2009 este mai probabil sa ne apropiem de media pe ultimele luni ale anului, daca nu cumva sa ajungem si mai jos, decat sa urcam din nou aproape de 30% sau sa depasim acest nivel. In conditiile in care deficitul bugetar estimat pentru 2008 se apropie de 5%, rezulta cheltuieli totale de circa 33-34% din PIB. Daca masurile de reducere a cheltuielilor bugetare ar da rezultate, ar putea fi “salvate” 4-4.5 procente din PIB in acest an, in functie si de evolutia economiei. Daca gradul de colectare a veniturilor bugetare ramane in jurul valorii de 25% (si nu exista deocamdata nici un argument care sa sugereze ca lucrurile se vor imbunatati), 4,5% din PIB in minus la cheltuielile bugetare ar insemna un deficit bugetar de circa 4% din PIB. Avand in vedere declaratiile recente ale ministrului Dezvoltarii Regionale si Locuintelor, potrivit carora cheltuielile de investitii ar trebui sa ajunga la 6.5% din PIB, de la 3.9% in 2008, ar insemna inca 2.6% din PIB in plus la cheltuielile bugetare, adica un deficit bugetar de aproximativ 6.5% din Produsul Intern Brut in anul 2009. Mai aproape de estimarile Comisiei Europene decat de cele ale guvernului roman. A doua problema tine de efectele secundare ale reducerii cheltuielilor cu salariile in sectorul bugetar, si chiar si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile. O reducere de 20% a acestora ar insemna peste doua miliarde de euro in minus la salarii, ceea ce s-ar traduce printr-o reducere a consumului. Un exercitiu simplu ne arata si ce inseamna aceasta reducere brusca a cheltuielilor salariale realizata de cel mai mare angajator din economie. Potrivit ultimelor date ale Institutului National de Statistica (disponibile pentru 2005, dar suficient de actuale inca), painea reprezenta 6.5% din cheltuielile medii de consum ale populatiei. 1.5 miliarde de euro in minus pentru consum (luand in calcul si o parte pentru plata creditelor si eventuale economii si investitii) ar insemna in aceste conditii, teoretic, aproape 100 de milioane de euro in minus cheltuiti pentru acest produs, si implicit venituri mai mici pentru industria respectiva. Turismul reprezinta 0.6% din cheltuieli, ceea ce ar insemna 10 milioane de euro in minus pentru astfel de activitati, in vreme ce telefonia mobila si fixa insumeaza 5.5% din cheltuielile totale, iar o reducere de 1.5 miliarde de euro a cheltuielilor la nivel national ar afecta acest sector la nivelul cifrei de afaceri, judecand dupa aceasta pondere, cu peste 80 de milioane de euro. Evident, cifrele de mai sus depind de elasticitatea cererii in cazul fiecarui produs sau serviciu. Painea, pe de o parte, va fi consumata in cantitati asemanatoare, iar cifra de afaceri din domeniu va ramane asemanatoare. Telefonia, pe de alta parte, va avea mai mult de pierdut de pe urma reducerii disponibilitatilor populatiei. Dincolo de aceste calcule, o concluzie e clara: salariile cu 20% mai mici pentru bugetari vor avea ca rezultat un consum mai mic, vanzari mai mici pentru agentii economici si in final un Produs Intern Brut mai mic. Situatia este asemanatoare si pentru cheltuielile cu bunuri si servicii. Desi acestea au de multe ori ca destinatie finala iahturi si limuzine de lux cumparate de abonatii la contractele cu statul, o parte a banilor ajung si la companii care chiar participa la formarea PIB. Evident, toate cele de mai sus pot fi luate in calcul doar in cazul in care chiar vor fi puse in practica masurile propuse de guvern. Ramane de vazut daca, intr-un an electoral, va avea castig de cauza incercarea de a echilibra cat de cat bugetul sau, dimpotriva, aceea de a castiga alegerile, mai ales pe cele prezidentiale. Un lucru este cert: veniturile bugetare vor scadea mult, ca pondere in PIB si ca valoare nominala, iar scaderea cheltuielilor, daca va putea fi realizata, va avea ca rezultat un Produs Intern Brut mai mic, deci incasari si mai mici la buget. Vor fi oare guvernantii suficient de priceputi incat sa diminueze impactul scaderii veniturilor bugetare si in acelasi timp sa maximizeze reducerea cheltuielilor, fara sa afecteze rezultatele economiei? Urmeaza sa vedem. Oricum, un deficit bugetar de 2% din PIB este o tinta care dovedeste fie incercarea de a linisti populatia prin minciuni, fie o cunoastere superficiala a problematicilor economice. Sa vedem insa ce se va intampla, si ce noutati ne rezerva guvernul, pana acum atat de imprevizibil. Voi reveni cu comentarii despre urmatoarele masuri anticriza, atunci cand ele vor aparea.
Evolutii macroeconomice
Datele publicate saptamana trecuta de Eurostat arata ca volumul constructiilor a scazut cu 1.1% in zona euro in luna noiembrie fata de octombrie 2008, in timp ce la nivelul EU-27 declinul corespunzator aceleiasi perioade a fost de 1.6%. Singurele state in care s-au inregistrat cresteri ale productiei au fost Suedia (+1.2%), Slovacia (+1.1%) si Romania (+0.8%) in timp ce cele mai mari scaderi s-au inregistrat in state ca Slovenia (-20.3%), Portugalia (-6.5%) si Bulgaria (-6.1%). Comparativ cu anul trecut (noiembrie 2007) cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Slovacia (+16.5%) si Romania (+13.8%) iar la polul opus cele mai drastice scaderi s-au inregistrat in Spania (-9.7%), Slovenia (-8.2%) si UK (-6.3%). Tot in luna noiembrie 2008, volumul comenzilor noi din industrie a scazut cu 4.5% in zona euro si cu 3.9% in EU -27 fata de luna octombrie 2008. Comparativ cu situatia din urma cu un an (noiembrie 2007), s-a inregistrat o scadere cu 26.2% in zona euro si cu 25.4% in EU-27. (sursa: Eurostat). Ultimele estimari ale Eurostat pentru trimestrul al treilea arata ca deficitul de cont curent in EU-27 s-a majorat cu circa 40% pana la 39.5 miliarde de euro fata de trimestrul doi, cand se cifra la 29.6 miliarde. Comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, cand era de numai 9.7 miliarde, deficitul de cont curent s-a majorat de patru ori, cea mai mare influenta avand-o balanta comerciala a bunurilor, care si-a dublat deficitul, in timp ce balanta serviciilor s-a mentinut pe plus insa excedentul a scazut cu 18%. (sursa: Eurostat).
Evolutii bursiere
Evolutii ale pietei
Bursa de Valori a incheiat o saptamana in care vanzatorii au fost la putere si au indus scaderi masive in randul tuturor indicilor, amplificand de cel putin trei ori scaderile inregistrate pe pietele europene in conditiile in care nu s-a inregistrat nicio sedinta de crestere pe parcursul intregii saptamani. La nivelul indicilor BET si BET-FI declinul saptamanal a atins -18.1% si, respectiv, -22.8% in timp ce indicele BET-C a consemnat o scadere cu 17%. Volumul mediu tranzactionat a urcat usor la BVB pana la 242 milioane titluri iar valoarea schimburilor cu actiuni a atins 53.5 milioane lei (12.5 milioane euro) in conditiile unei lichiditati medii zilnice de 10.7 milioane lei (2.5 milioane euro) mai mare cu 25% fata de saptamna trecuta. Pe piata Rasdaq valoarea medie a tranzactiilor nu a depasit 1.2 milioane lei/sedinta (cca 0.3 milioane euro), aceasta marcand un declin de 11% fata de saptamnana anterioara. Indicii pietei Rasdaq au suferit deprecieri mult mai mici decat cei ai BVB, cea mai mare scadere apartinand RAQ-C care a pierdut 6.9%. Capitalizarea celor doua piete a ajuns la numai 11 miliarde EUR, in scadere cu 21% fata de inceputul anului si de peste doua ori mai mica fata de valoarea inregistrata in 2007. Cele mai tranzactionate titluri au fost cele bancare, in frunte cu Banca Transilvania (TLV) in timp ce rascumpararile de actiuni au dus in sus cotatia Contor Group Arad (CGC) cu 6.13%, emitentul devenind astfel castigatorul saptamanii. Actiunile constructorului de conducte Condmag (COMI) s-au prabusit cu 42.8% fara interventia unor stiri negative in timp ce raliul speculativ pe titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) a franat printr-o depreciere brusca de 25.6%.
Evolutia burselor din regiune
Cu exceptia bursei de la Belgrad, toate celelalte piete au incheiat saptamana pe teritoriu negativ, cea mai mare depreciere fiind inregistrata de bursa de la Bucuresti (-18.1%) ca urmare a raportului Comisiei Europene, in care era prognozat un deficit bugetar de 7.5% din PIB. Evolutia inregistrata de bursa din Serbia nu este deloc surprinzatoare, din moment ce guvernul a reusit sa finalizeze contractul pentru un imprumut stand-by cu Fondul Monetar International in suma de 351 mln SDR (drepturi speciale de tragere) sau 530 mln USD. Pe parcursul saptamanii viitoare se asteapta o reducere a ratei de dobanda de politica monetara si in Polonia, de la 5% in prezent la 4.5%. Indicele blue-chip al bursei de la Sofia si-a continuat deprecierea, valoarea afisata la sfarsitul saptamanii fiind diminuata cu 5.3%. Statul bulgar a cerut companiei Gazprom plati compensatorii pentru acoperirea pierderilor cauzate de sistarea livrarii gazului metan catre aceasta tara. In cazul in care aceste plati vor fi facute, compensarea se va face fie prin transferul direct al sumelor convenite, fie prin livrarea de gaz metan la un pret mai redus, astfel incat pierderile sa fie acoperite. Pierderile companiilor bulgaresti sunt estimate la 200 mln BGN (cca 102 mln EUR). Indicele bursei vieneze (ATX) a inregistrat o scadere de 9.8%, ca urmare a deprecierilor consistente suferite de titlurile din sectorul bancar, dupa ce problema institutiilor de credit a revenit in atentia investitorilor pe fondul pierderilor anuntate de RBS pentru anul 2008, valoarea acestora putand ajunge la cca 28 mld lire sterline. Deprecierile inregistrate de cele doua banci, Erste si Raiffeisen, s-au cifrat la 54.35%, respectiv 12.8%. Nici titlurile din sectorul petrolier nu inregistrat o evolutie pozitiva, actiunile OMV diminuandu-si valoare cu 10.6%.
Evolutii financiare globale
Luni 19 ianuarie, gigantul financiar britanic Royal Bank of Scotland Plc a anuntat public ca estimeaza pierderi totale aferente anului trecut de pana la 28 miliarde lire sterline (aproximativ $42 miliarde) – cele mai mari din istoria corporativa a Regatului Unit – pretul actiunilor sale prabusindu-se la London Stock Exchange cu aproape 67%. Rezultatele financiare definitive vor fi anuntate pe 26 februarie. In aceeasi zi, guvernul britanic a anuntat la randul sau un nou plan de salvare a sectorului financiar – al carui cost este estimat de catre Trezoreria Regatului Unit la (inca) 100 miliarde lire sterline (aproximativ $147 miliarde). De asemenea, guvernul isi va majora participatia la Royal Bank of Scotland Plc, de la 58% la 70%. Intr-o declaratie publica facuta luni cu ocazia lansarii noilor masuri, premierul britanic Gordon Brown a plasat vina pentru actuala criza financiara pe “creditarea iresponsabila” din trecut. “Acestea sunt vremuri extraordinare, care necesita actiuni fara precedent” – a adaugat Brown. Marti 20 ianuarie, aflat la Nottingham, guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King s-a angajat sa injecteze lichiditati suplimentare in economie in “cateva saptamani”. King a afirmat ca noile masuri coordonate la nivelul autoritatilor sunt indreptate nu in directia protejarii bancilor, ci a economiei de banci. Vineri 23 ianuarie, lira sterlina a atins in fata dolarului american un nou minim al ultimilor 23 ani, si totodata un nou minim istoric in fata yenului japonez. Dupa ce Banca Angliei si Banca Centrala Europeana au taiat deja in aceasta luna ratele cheie ale dobanzii in Regatul Unit si zona euro pana la niveluri minime record, marti 20 ianuarie banca centrala a Canadei a redus la randul dobanda de referinta cu 0,5 puncte procentuale pana la 1% - cel mai mic nivel de la crearea insitutiei in 1934. Joi 22 ianuarie, Banca Japoniei a decis mentinerea ratei cheie a dobanzii la 0,1%. Cu aceasta ocazie, banca centrala nipona a apreciat ca mediul economic intern s-a “deteriorat semnificativ”, prognozand totodata presiuni deflationiste pentru urmatorii 2 ani fiscali. In aceeasi zi au fost anuntate datele aferente lunii decembrie a anului trecut privind balanta comerciala – care au evidentiat un declin record de 35% al exporturilor (fata de o scadere de 26,7% inregistrata in noiembrie). Importurile au scazut la randul lor, cu 21,5%. Decembrie a fost a 3-a luna consecutiva in care Japonia a inregistrat un deficit comercial, de 320,7 miliarde yeni japonezi (aproximativ $3,6 miliarde). Bursele internationale de actiuni au continuat sa inregistreze scaderi pe parcursul zilelor recente. Marti 20 ianuarie – in ziua inaugurarii noii administratii americane – indicele compozit Dow Jones Industrial Average a pierdut 332,13 puncte (-4,01%), marcand astfel cel mai dramatic declin din istorie suferit cu o asemenea ocazie. Vineri 23 ianuarie, indicele agregat al dinamicii burselor europene de actiuni Dow Jones STOXX 600 a atins un nou minim al ultimilor 5 ani, sectorul energetic – adica tocmai cel vizat prioritar de investitiile masive asumate la nivel global – fiind unul dintre principalii perdanti. Cele mai importante anunturi fundamentale programate pentru urmatoarea perioada: estimarea "IFO" a increderii investitorilor din Germania in ianuarie (marti 27 ianuarie), deciziile de politica monetara luate de catre Rezerva Federala si banca centrala a Noii Zeelande (miercuri 28 ianuarie), prima serie de date preliminare privind produsul intern brut al SUA in trimestrul al 4-lea al anului trecut (vineri 30 ianuarie).
Stirile saptamanii
Contracte noi incheiate de TMK Artrom
In luna ianuarie a acestui an , producatorul de tuburi, tevi si profile din otel TMK Artrom (TMK) a incheiat doua contracte de vanzare cu compania TMK Europe GmbH, societate aflata sub control comun cu TMK Artrom SA, conform carora se angajeaza sa livreze 68,000 +/-10% tone de tevi otel in valoare de 61,5 milioane euro +/-10% si 2,000+/-10% tone de produse din otel, in valoare de 760,000 +/-10% euro. De asemenea, compania a incheiat cu TMK Europe in ultimul trimestru al anului trecut contracte de cumparare feroaliaje si placute wolfram in valoare totala de 1.5 milioane euro. De asemenea, TMK Artrom a majorat imprumutul contractat de la subsidiara TMK IPSCO TUBULARS INC pana la 49 milioane USD si a rambursat 30 milioane USD catre OAO TMK. La sfarsitul primului semestru al anului trecut, TMK Artrom avea un credite contractate de la societati din cadrul grupului in valoare totala de 110 milioane USD, dintre care aproximativ 90 milioane cu scadenta sub 1 an.
Adunare generala la Zimtub
Actionarii producatorului de tuburi si profile din otel Zimtub Zimnicea (ZIM) intruniti in AGOA si AGEA in data de 15 ianuarie nu s-au decis cu privire la fixarea remuneratiei directorilor si membrilor consiliului de administratie in acest an si nici in ceea ce priveste cuantumul asigurarii de raspundere profesionala individuala pentru acestia. Actionarii au aprobat insa vanzarea unei cladiri impreuna cu terenul aferent din Zimnicea, a carei valoare de pornire a fost estimata la 650,000 euro + TVA in urma unei evaluari, vanzarea urmand sa aiba loc prin selectie de oferte. Actionarii au mai aprobat si infiintarea unui sediu secundar in Bucuresti, care va avea drept obiect de activitate prospectarea pietei de materii prime, promovarea exportului de produse finite si asigurarea legaturii cu cei mai importanti clienti.
Mecanica Ceahlau isi opreste activitatea pana in martie
Producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau SA (MECF) si-a sistat activitatea temporar, urmand ca aceasta sa se reia incepand cu luna martie. In prezent, societatea are 290 de angajati care au fost trimisi in somaj tehnic ca urmare a sistarii temporare a activitatii. La jumatatea lunii februarie cca 38% (110 angajati) din personalul societatii va fi disponibilizat, acestia urmand sa primeasca trei salarii compensatorii.
Majorare de capital la AUCS, contestata de SIF Oltenia
Consiliul de Administratie al Automobile Craiova SA (AUCS) a aprobat, in data de 14.01.2009 majorarea capitalului social al companiei, in prezent detinuta de Ford Motor Company, cu suma de 250,000,000 EUR, echivalentul a 1,053,174,985.58 RON prin aport in numerar. Vor fi emise 60,147,058 actiuni noi cu o valoare nominala de 17.51 lei/titlu iar in urma majorarii, Ford Motor BV va detine 93.3% din actiuni. Reprezentantii SIF Oltenia (SIF) care detineau un pachet de 22.5% din actiunile AUCS au declarat pentru Business Standard ca vor ataca decizia in instanta dupa ce va fi publicata in Monitorul Oficial, deoarece nu au apucat sa vanda pachetul de actiuni. Consiliul de Administratie al Automobile Craiova a decis sa acorde Ford Capital BV, o entitate controlata de Ford Motor Company din Olanda, dreptul de a subscrie “oricare si toate actiunile emise ca urmare a majorarii capitalului social al Ford, ca parte a obligatiilor de investitii asumate in baza Contractului de vanzare-cumparare de actiuni semnat la 12 septembrie 2007 si aprobat prin Legea nr.36/2008”. In cazul in care SIF5 nu participa la majorare, detinerea sa ar ajunge la numai 5.4%
Azomures isi reia partial activitatea Vanzarile de azotat de amoniu ale combinatului chimic Azomures SA (AZO) au fost reluate datorita faptului ca se apropie insamantarile de primavara, livrarea cantitatilor fiind asigurata din stocurile constituite de societate. Numarul de angajati care lucreaza in acest moment in cadrul combinatului este de cca 600 dintr-un total de peste 2,000 de angajati, situatie ce a aparut pe fondul reducerii puternice a cererii la export si a scaderii preturilor la ingrasaminte. Totodata, potrivit declaratiilor facute de Maria Dandarau, secretar general al CNSLR Fratia Mures, exista posibilitatea sa fie rechemati cca 200 de muncitori la lucru pana la data de 1 februarie a.c, urmand ca acestia sa isi reia activitatea in cadrul sectiei de azotat. In vederea sprijinirii activitatii combinatului, sindicalistii asteapta o forma finala a ordonantei care prevede acordarea unei subventii pentru achizitionarea de ingrasaminte. (Sursa: Curierul National)
Tranzactiile saptamanii
Miercuri, 21 ianuarie, 12.3 milioane de actiuni Petrom SA (SNP) au facut obiectul unei tranzactii pe piata Deal. Pretul mediu la care s-a efectuat tranzactia este de 0.175 lei/actiune, in scadere cu 2.23% fata de cotatia de inchidere din ziua precedenta. Joi, 22 ianuarie, o tranzactie Deal a fost perfectata cu 700,000 actiuni ale Bancii Transilvania (TLV), la pretul de 1 leu/actiune, de asemenea in scadere fata de sedinta anterioara (-1.96%)
Fondul de investitii Neole Limited a achizitionat saptamana trecuta 1,911,000 actiuni reprezentand 0.2% din capitalul social al Flamingo International (FLA) in sedintele de luni, marti si joi, la preturi de 0.0245, 0.0230 si, respectiv, 0.0225 lei/actiune. Conform informatiilor din presa de specialitate, vehiculul de investitii este controlat de dl. Dragos Cinca, fondatorul Flamingo, care mai detine in nume propriu 25.2% din actiunile retailerului de electronice si electrocasnice (conform datelor BVB de la 31.12.2008).
Societatile de Investitii Financiare
Tranzactiile cu actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF) au cumulat saptamana trecuta 26.2 milioane lei, de aproape doua ori mai mult decat saptamana trecuta si au reprezentat 26.2% din toate tranzactiile de la BVB. Actiunile SIF au postat deprecieri foarte mari, de peste 20% fiecare, cea mai afectata fiind cotatia SIF Banat Crisana (SIF1) care a pierdut 25%. Actiunile STK Emergent (STK) s-au depreciat cu 7.1% iar titlurile SSIF Broker (BRK) au scazut cu 14.3%. Cele mai multe tranzactii s-au perfectat cu actiuni SIF Transilvania (SIF3).
Actiunile SIF Transilvania (SIF3) au fost sub presiuni intense de vanzare vineri, tragand dupa ele intregul sector SIF, dupa ce societatea a pierdut recursul inaintat la Inalta Curte de Justitie si Casatie, prin care societatea a contestat decizia Curtii de Apel Brasov prin care a fost anulata Hotararea AGOA referitoare la aprobarea situatiilor financiare ale societatii pentru anul 2007, motivul fiind lipsa de cvorum, anularea fiind solicitata de actionarul Cocor SA. Atat Cocor cat si Daniel Stoica, actionar SIF3, au initiat litigii si impotriva deciziei CNVM de avizare a ofertei publice derulate de SIF3 iar in luna mai se va judeca litigiul dintre SIF3 si Daniel Stoica, legat de contestarea hotararii AGEA de majorare a capitalului social. Actiunile SIF2 au facut obiectul unor vanzari ale unor actionari minoritari precum Scop Line SRL, Amattis SA, Revan Com SA are se afla in lista actionarilor presupusi a actiona concertat cu investitorul Catalin Chelu.
Sectorul Bancar
In lumina pierderilor inregistrate de marile banci straine si a sirului de masuri anuntate de guverne pentru a le proteja, sectorul bancar a fost foarte efervescent insa cotatiile au inregistrat un declin sever: Erste Bank (EBS) a pierdut 29.8%, la Bursa din Viena cotatia sa ajungand la minimul ultimilor 10 ani, iar actiunile Banca Transilvania (TLV) au scazut cu 25%. Actiunile Bancii Carpatica (BCC) au pierdut 30.2% iar cotatia BRD a scazut cu 17.2%. Rulajul cu titluri bancare a ajuns la 23.6 milioane lei, ponderea lor in totalul tranzactiilor de la BVB majorandu-se pana la 44%.
In prima saptamana ce a urmat modificarilor aduse de BNR la conditiile de creditare aplicabile persoanelor fizice, jucatorii bancari au inceput sa isi revizuiasca normele de creditare, urmand sa elimine stress-test-ul (simulari ce iau in calcul modificarea unor variabile cum ar fi cursul de schimb, rata dobanzii) pentru creditul ipotecar, testul urmand a fi aplicabil exclusiv creditelor de consum. In cazul creditelor ipotecare, institutiile de credit vor trebui sa precizeze nivelul maxim al sumei ce va fi finatata, adica avansul minim pentru a obtine creditul. Bancile vor trebui sa isi modifice astfel din nou normele de creditare, pe care le vor trimite catre BNR spre validare, dupa ce in luna octombrie anul trecut au fost nevoite sa aplice restrictii suplimentare la toate categoriile de credite. Reluarea cresterii creditarii nu se va face insa prea repede, reprezentantii bancilor sustinand ca insecuritatea sociala si spectrul somajului duc la amanarea acestor decizii in cazul persoanelor fizice, in timp ce companiile trebuie sa faca fata unor analize mult mai riguroase. Pe de alta parte, exista si opinii potrivit carora bancile straine care detin filiale in Romania au limitat drastic resursele financiare destinate pietelor emergente.
Sectorul Petrolier
Actiunile Petrom (SNP) si Rompetrol Rafinare (RRC) au atras tranzactii in valoare totala de 10.2 milioane lei, sau 20% din total, ponderea lor fiind in urcare fata de saptamana trecuta. Ambele titluri s-au depreciat, (SNP) pierzand 18.3% din valoare, in timp ce actiunile (RRC) au scazut cu 25.58%.
Petrom SA (SNP) a anuntat saptamana trecuta obtinerea unei linii de finantare reinnoibile (revolving) de la actionarul sau majoritar, grupul austriac de petrol si gaze OMV, in valoare de pana la 500 milioane de euro, finantarea fiind necesara pentru sustinerea restructurarii si modernizarii companiei. Aceasta facilitate se adauga liniei de credit sindicalizate accesate de Petrom anul trecut, in valoare de pana la 375 milioane de euro, valabila timp de trei ani. Desi obtinerea facilitatii de credit de la actionarul majoritar este benefica in conditiile in care necesarul de finantare este ridicat, este de asteptat ca si parametrii imprumutului (termene de rambursare, dobanzi) sa fie mai flexibili decat in cazul unui credit obisnuit, ceea ce reduce gradul de predictibilitate a evolutiei financiare viitoare a companiei. Tot in aceasta saptamana, actiunile detinute de AVAS la Petrom au fost transferate Ministerului Economiei, care detine astfel 20.63% din capitalul social al companiei.
In raportul publicat joi pe site-ul Bursei, Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) a detaliat situatia creditelor contractate de societate in ultimul trimestru al anului 2008; astfel, in lunile octombrie si noiembrie anul trecut, doua imprumuturi au fost obtinute de la Rompetrol Well Services (PTR), in suma totala de 10.1 milioane lei, imprumuturile fiind pe termen scurt (30-60 zile) pentru finantarea nevoilor de trezorerie; alte doua imprumuturi totalizand 55 mln USD au fost obtinute de la The Rompetrol Group NV in octombrie si decembrie, iar 9.4 milioane dolari au fost obtinute de la Midia Marine Terminal in luna decembrie a anului trecut.
Operatorul portuar Oil Terminal (OIL) a incheiat in luna ianuarie a acestui an mai multe contracte cu rafinaria Petrotel – Lukoil, pentru prestarea unor servicii aferente traficului de produse petroliere, in valoare totala de 31 milioane lei. Alte doua contracte similare, in valoare de 5 milioane lei, si, respectiv 2 milioane USD au fost incheiate cu companiile Vector Energy AG si Litasco SA. Cifra de afaceri a operatorului portuar la 9 luni a fost de 98 milioane lei iar profitul net s-a cifrat la 1.52 milioane lei.
Sectorul Utilitati
Evolutia celor doua titluri reprezentative, Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) a fost destul de diferita; astfel, desi directorul general al (TEL) a fost schimbat din functie, actiunile companiei s-au depreciat cu 8.8% in timp ce cotatia (TGN) a scazut cu 18.3% in conditiile in care nu au aparut stiri negative iar tranzitul gazelor din Rusia prin Ucraina a fost reluat. Valoarea tranzactiilor cu cele doua titluri a ajuns saptamana trecuta la 3.4 milioane lei , de doua ori mai mare decat cu o saptamana in urma. Ponderea in rulajul total a fost de 6.4%.
Livrarile de gaz din import catre Romania au fost reluate pe parcursul zilei de miercuri (21 ianuarie) la cele doua puncte de import, Mediesul Aurit si Isaccea, dupa ce la inceputul lunii Gazprom sistase exporturile de gaz metan prin Ucraina, acuzand aceasta tara ca sustrage din gazul destinat europenilor. Directorul general al Transgaz (TGN), Ioan Rusu, a confirmat reluarea activitatii de import, gazul metan fiind livrat la parametrii optimi, conform clauzelor contractuale. Filialele Electrica si complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova ar putea fi listate la Bursa de Valori Bucuresti, aceasta fiind una dintre solutiile de privatizare invocate de Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. In vederea privatizarii, la fiecare dintre societatile mentionate ar putea fi vandute pachete de actiuni ce reprezinta 10%-15% din numarul total de titluri emise. Cele trei complexuri energetice din Oltenia asigura aproximativ o treime din productia de electricitate a tarii. (Sursa: Ziarul Bursa, Wall Street)
Sectorul Imobiliar si al Constructiilor
Actiunile sectorului imobiliar au cazut de asemenea victime vanzarilor, desi pe volume mult mai reuduse. Valoarea tranzactiilor cu titluri (CERE), (ALU), (ARCV) si (COTR) a fost extrem de redusa, de numai 0.06 milioane lei sau numai 0.1% din total (BVB+Rasdaq) fata de peste 4% cu o saptamana in urma. Cea mai mare depreciere a fost inregistrata de actiunile Ceramica Iasi (CERE) care s-au depreciat cu 35.1% si actiunile Alumil Rom Industry (ALU) care au pierdut 18.5%.
Producatorul de blocuri ceramice Cemacon SA (CEON) va disponibiliza 120 dintre cei 290 de salariati din cauza lipsei de comenzi. Totodata, societatea a renuntat la una dintre liniile de productie, aceasta masura urmand sa fie adoptata chiar si in cazul in care societatea nu s-ar fi confruntat cu probleme pe fondul crizei financiare, insa pe parcursul anului 2010, datorita faptului ca linia de productie este uzata din punct de vedere tehnic. Free float-ul companiei este 87.2%, restul titlurilor (12.79%) fiind detinute de SSIF Broker. (Sursa: Wall Street, Financiarul)
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat prospectul privind consolidarea valorii nominale a actiunilor dezvoltatorului imobiliar Impact Developer&Contractor (IMP), de la 0.1 lei/actiune la 1 leu/actiune, decizie luata de actionarii societatii in cadrul AGAE din data de 10 noiembrie 2008. Urmatoarea etapa inainte de revenirea la tranzactionare consta in inregistrarea modificarii valorii nominale a actiunilor la Depozitarul Central. Titlurile IMP au fost suspendate de la tranzactionare in data de 21 noimebrie, pretul de referinta de la acea data fiind egal cu 0.0314 lei/actiune. Ca urmare a acestei operatiuni, capitalul social al dezvoltatorului imobiliar va ramane nemodificat (200 mln lei), numarul de actiuni emise de societate urmand sa fie ajustat de la 2 mld actiuni la 200 mln actiuni.
Valoarea tranzactiilor imobiliare de mari dimensiuni din Romania s-a cifrat la 1.02 mld euro pe parcursul anului trecut, in scadere cu 39% fata de valoarea inregistrata in anul 2007. Reducerea valorii tranzactiilor incheiate in 2008 a aparut ca urmare a scaderii drastice a numarului si valorii tranzactiilor incheiate in a doua jumatate a anului. Tranzactiile incheiate in semestrul al doilea al anului trecut au insumat 89 mln euro, potrivit companiei de consultanta imobiliara CB Richard Ellis. (Business Standard)
Producatorul de materiale de constructii Ceramica SA (CERE) a raportat o cifra de afaceri de 54.45 mln lei, cu 1% peste valoarea bugetata si un profit brut de 11.27 mln lei, cu 2% mai redus decat valoarea prevazuta in BVC in primele 11 luni ale anului trecut. Rezultatul aferent activitatii de exploatare a fost de 10.1 mln lei sau 84% din valoarea bugetata pentru perioada ianuarie-noiembrie, managementul companiei invocand drept cauza incetinirea pietei constructiilor in a doua parte a anului trecut. Pe parcursul anului trecut societatea si-a dezvoltat reteaua de distributie a produselor, in acest sens incheind contracte cu firme de distributie din 23 de judete. Cea mai mare pondere la realizarea cifrei de afaceri o au blocurile ceramice, care contribuie cu 89% la afacerile Ceramica, totodata, cifra de afaceri a societatii fiind realizata in proportie de 99% pe piata interna. Potrivit declaratiilor facute de directorul general al societatii in presa (ZF), conducerea societatii a decis amanarea unei investitii pentru materiale de zidarie in suma de 20 mln euro, ca urmare a reducerii cererii pe piata si a dificultatilor parute in ceea ce priveste atragerea resurselor necesare. In ceea ce priveste vanzarile de anul viitor, dirctorul general al societatii a afirmat ca acestea vor fi sustinute de amplul program de investii care se desfasoara in perioada 2008-2009 in suma de 29 mln euro, jumatate din suma urmand sa fie asigurata din resurse proprii. Societatea a concediat la finele anului 2008 aproximativ o treime din cei 431 de angajati.
Producatorul de tevi si profiluri din PVC Teraplast SA (TRP) va rascumpara un numar maxim de 4.5 mln actiuni (cca 1.5% din capitalul social), decizia fiind aprobata la intrunirea sedintei AGA din ultima luna a anului trecut. Actiunile rascumparate vor fi ulterior vandute directorilor executivi ai societatii la pretul la care acestea au fost achizitionate, intr-o perioada ce nu depaseste 12 luni de la momentul cumpararii lor. In situatia in care nu vor exista cereri de cumparare, titlurile vor fi revandute pe piata la pretul din acel moment.
Sectorul Farmaceutic
Actiunile farmaceutice au inregistrat deprecieri mai mici decat celelalte sectoare; astfel, titlurile Antibiotice Iasi (ATB) au pierdut 7.1% din valoare iar cele Zentiva (fosta Sicomed, simbol SCD) au scazut cu numai 1.7% insa nota discordanta a facut-o Biofarm (BIO) care s-a depreciat cu 15.6%. Valoarea tranzactiilor a atins numai 0.6 milioane lei sau 1.1% din total.
Consiliul Bursei de Valori Bucuresti a aprobat admiterea la tanzactionare pe piata reglementata a titlurilor emise de Farmaceutica Remedia SA Deva (RMAH), actionarii societatii aproband transferul societatii de pe piata Rasdaq la Categoria a II-a a BVB in luna februarie a anului trecut. In prezent societatea desfasoara o oferta primara de vanzare actiuni adresata la mai putin de 100 de investitori, pretul final de oferta urmand sa fie stabilit la incheierea ofertei in intervalul 0.2 – 0.5 lei/actiune, in functie de gradul de subscriere. Numarul minim de actiuni care poate fi subscris este de 76,000, perioada de desfasurarea a ofertei fiind stabilita in intervalul 28 noiembrie 2008 – 4 martie 2009.
Remarul 16 Februarie (REFE)
Obiectul principal de activitate al companiei consta in constructia si repararea materialului rulant. Societatea efectueaza lucrari de modernizare si reparare a locomotivelor, ramelor electrice, automotoarelor si vagoanelor. In afara serviciilor de modernizare si reparatie a materialului rulant, Remarul desfasoara si activitati de productie a pieselor de schimb pentru materialul rulant (camasi pentru motoare, pistoane, carlige de tractiune), a furcilor de tractiune, piese forjate si turnate etc.
La finalul primelor trei trimestre din 2008, compania a raportat o crestere de 83.81% a afacerilor comparativ cu perioada similara a anului trecut, cifra de afaceri urcand pana la 126.11 mln lei, ca urmare a modificarii tipului de lucrari de reparatii efectuate la locomotive. Societatea a efectuat pe parcursul anului 2008 lucrari de reparatii capitale si modernizarea locomotivelor diesel hidraulice. Totodata, profitul net raportat de societate a inregistrat o crestere exploziva (+1,871%) pana la 10.76 mln lei, ca urmare a imbunatatirii rezultatului din exploatare (+772.3%), o contributie importanta fiind adusa de vanzarea activelor detinute la punctul de lucru Remarul Metalurgica Aiud (alte venituri din exploatare). Dobanzile ridicate si deprecierea monedei nationale, au dus la majorarea pierderilor financiare inregistrate de la 1.06 mln (pierdere) in perioada ianuarie-septembrie 2007 la cca 2.5 mln in perioada corespunzatoare din 2008. Vanzarea activelor de la punctul de lucru din Aiud a dus si la o reducere consistenta a personalului, la sfarsitul lunii septembrie 2008 numarul acestora fiind diminuat cu 62.4%.
Evenimente importante pentru companie/Investitii
Lichiditatea companiei se situeaza la valori bune, rata curenta fiind de cca 1.99, totodata, activele curente ale societatii (fara stocuri) acoperind datoriile pe termen scurt de 1.23 ori (lichiditatea imediata). Si gradul de indatorare al companiei se mentine la un nivel sustenabil, datoriile totale detinand o pondere de sub 36% din activul total. Dintre posturile bilantiere, se remarca diminuarea activelor imoblizate cu cca 17.7% ca urmare a vanzarii activelor de la punctul de lucru din Aiud si reducerea disponibilitatilor in numerar pana la cca 671 mii lei (-68%). Avand in vedere cresterea costurilor finantarii inregistrata in ultima perioada, un aspect ce nu trebuie trecut cu vederea este reprezentat de creditele contractate de societate, in cazul Remarul acestea totalizand 23.55 mln lei, dintre acestea, 8.6 mln lei reprezentand credite de investii si 11.15 mln lei linii de credit. De asemeni, societatea a apelat si la operatiuni de factoring (transferul creantelor sub forma de facturi comerciale catre banca), creditele obtinute prin acesta modalitate insumand 3.77 mln lei. Principalii clienti ai societatii sunt reprezentati de companiile nationale de transport feroviar (reparatii locomotive), operatori feroviari, firme care au in dotare material rulant. Pe langa serviciile de reparatii prestate de societate, acestea mai produce si oale de zgura (clienti: TMK, Mechel), tuburi turnate (Petromidia, Napomar, Ductil Steel Buzau) si parti ale utilajelor (Arcelor Mittal Hunedoara, Alstom Power Bucuresti), activitate ca ar putea suferi o contractie in perioada urmatoare. Cotele de piata ale societatii in anul 2007 sunt impresionante, in activitatea de reparatie a ramelor electrice societatea detinand o cota de piata de 100% din piata, totodata pe piata reparatiilor de automotoare cota acesteia fiind de 95%. Principalii concurenti ai societatii sunt: Reloc Craiova, IRLU Bucuresti, CTF Bucuresti, Marub Bucuresti etc. Activitatile de export ale REFE constau in turnarea oalelor de zgura, cilindri, parti ale utilajelor din industria metalurgica si siderurgica, industria constuctoare de masini, petrochimica si miniera, valoarea totala a exporturilor ridicandu-se la aproximativ 14% din cifra de afaceri. Avand in vedere industriile vizate la export, este posibil ca pe parcursul acestui an societate sa se confrunte cu o reducere a acestei activitati in cazul in care contractele incheiate nu vor fi finalizate. Comparativ cu alte societati potentialul companiei este ridicat in condiile in care pe parcursul acestui an am putea asista la o contractie a economiei romanesti, printre clientii societatii numarandu-se CFR Calatori si CFR Marfa, societati care detin un parc de locomotive vechi care necesita reabilitare. Numai investitiile CFR Calatori, pentru aducerea parcului de material rulant la nivelul standardelor impuse de UE sunt estimate la peste 2 mld euro. Pe pacursul saptamanii analizate, Remarul 16 Februarie a incheiat contracte cu SC CFR-SIRV Brasov SA (modernizare 50 vagoane pentru suma de 55 mln lei) si CFR Calatori (reparatii 38 locomotive in valoare de 140.5 mln lei), cele doua noi contracte incheiate asigurand stabilitatea financiara a companiei in urmatorii ani. In ceea ce priveste titlurile REFE, acestea prezinta un risc major din punct de vedere al lichiditatii, numarul tranzactiilor incheiate si valoarea acestora aflandu-se la un nivel destul de redus, cei care detin aceste actiuni putand ajunge in situatia de a nu le putea valorifica.
| Vezi si: | ||
|---|---|---|
| Actiuni | Optiuni | Forex |
| Obligatiuni | Futures | CFD |
| Analiza Fundamentala | Sif | Analiza Tehnica |
| Bursa actiuni | Cotatii bursa | Cotatii actiuni |
| Dividende | Tranzactionare | |
Vrei sa te afli printre cei care contribuie la dezvoltarea Tradepedia? Click aici
