Blitz Financiar 15-19 iunie 2009
From Tradepedia
Fondul Proprietatea, listat fara oferta publica
Conform unui document pe care Guvernul il va trimite Parlamentului. Fondul Proprietatea va putea fi listat fara oferta publica, prin derogare de la prevederile Legii 297/2004. Astfel, FP va fi admis de drept la tranzactionare pe piata reglementata la vedere administrata de BVB, potrivit informatiilor furnizate de Mediafax. La data de 9 iunie, Comisia de Selectie a administratorului FP a anuntat ca a selectat oferta depusa de grupul financiar Franklin Templeton Investment Management Ltd. Anuntul, indelung asteptat a fost urmat insa de declaratii-soc ale Presedintelui Consiliului de Supraveghere al FP, Mircea Ursache, care a anuntat ca va solicita Guvernului sa nu acorde mandatul de administrator deoarece suma ceruta de companie, de 19.6 milioane de euro pe an, este mult prea mare comparativ cu actualele cheltuieli de administrare, avansand posibilitatea ca actuala echipa de conducere sa functioneze pe post de administrator. Declaratiile, survenite dupa organizarea unei licitatii cu un castigator deja ales, au declansat reactia imediata a unora dintre reprezentantii actionarilor minoritari ai Fondului, acestia declarand ca o eventuala neadoptare de catre Guvern a contractului cu Franklin Templeton Investment ar cauza prejudicii greu de estimat, actionarii putand demara o serie de procese impotriva statului roman pentru a-si recupera echivalentul titlurilor de despagubire in numerar. In cadrul selectiei organizate de FP, administratorul a fost ales in baza celei mai reduse scheme de costuri financiare, nefiind stabilit un nivel maxim al acestuia si nici vreun mod de stabilire a capacitatii Fondului de a achita comisioanele de administrare.
Evolutii macroeconomice
Potrivit comunicatului emis miercuri de Institutul National de Statistica deficitul de cont curent pentru perioada ianuarie – aprilie 2009 a fost de 1,182 mld euro, in scadere cu 78,9% fata de perioada ianuarie – aprilie 2008. Scaderea a fost influentata cel mai mult de reducerea deficitului balantei comerciale cu 66,5%. Astfel, exporturile FOB au scazut cu 20,2% importurile FOB scazand cu 36%, scaderea cu 36% a importurilor FOB venind ca urmare a reducerii cererii.
La nivelul EU27 s-a constatat o reducere a deficitului balantei comerciale de 14% in aprilie fata de martie. Exporturile au scazut cu 1.5%, iar importurile cu 2.8%. Printre statele cu un deficit comercial ridicat se afla Marea Britanie (-4.6 mld euro), Olanda (-6.4 mld euro) si Spania (-2.2 mld euro).
Datoria externa a Romaniei (compusa din datoria pe termen scurt si datoria pe termen mediu si lung) a scazut cu 1,71% in luna aprilie fata de finele lui 2008 atingand nivelul de 71,75 mld euro. Scaderea a fost influentata de micsorarea datoriei externe pe termen scurt cu 10,3%, ponderea acesteia in datoria externa fiind de 28%. Pe de alta parte, datoria externa pe termen mediu si lung a crescut cu 1,64% la 30.04.2009 fata de 31.12.2008. Inflatia anuala in Romania inregistrata in luna mai a coborat la 5.95%, avand insa nivelul cel mai ridicat din Uniunea Europeana alaturi de Lituania 4,9% si Letonia 4.4% In zona euro, inflatia anuala a atins in luna mai nivelul de 0% pentru prima oara in istorie, in timp ce in EU-27 s-a inregistrat o rata anuala de 0.7%. Totusi un numar de 6 tari au avut scaderi ale indicilor preturilor de consum: Franta (-0,3%), Spania (-0.9%), Belgia (-0.2%), Irlanda (-1.7%), Luxemburg (-0.9%) si Portugalia (-1.2%) (Sursa:Wall-Street).
La nivelul zonei euro numarul persoanelor angajate a scazut cu 0.8% in trimestru 1 in comparatie cu trimestrul anterior si cu 1.2% fata de aceeasi perioada in 2008. Somajul inregistreaza a 8-a luna de crestere consecutiva atingand valoarea de 8.6% in Aprilie in crestere cu 2.3% fata de Martie (Sursa: Eurostat)
Evolutii bursiere
Evolutii ale pietei
Saptamana ce tocmai s-a incheiat a fost marcata de o scadere a lichiditatii si de evolutii negative ale tuturor indicilor. Directia pietei a fost dictata de evolutiile bursiere din strainatate, in special de pe piata americana, piata nereusind sa isi gaseasca o directie. Valoarea tranzactiilor la BVB s-a situat la 85.8 milioane lei (20.3 milioane EUR), corespunzator unei lichiditati medii zilnice de numai 4 milioane de euro, aceasta fiind totusi in urmare fata de saptamana anterioara, care a avut numai patru sedinte de tranzactionare. Indicele BET a pierdut 4.8% insa indicele BET-FI a continuat sa fie mult mai volatil, actiunile SIF-urilor fiind din nou cele mai vandute, pe fondul lipsei de stiri privind o eventuala ridicare a limitei de detinere si intarzierilor in demararea platii dividendelor. Pe piata Rasdaq, valoarea tranzactiilor s-a diminuat de peste trei ori pana la 3.8 milioane lei, media zilnica fiind de numai 0.8 milioane lei (0.2 milioane euro), ceea ce reprezinta o scadere de 74% fata de saptamana anterioara. indicii pietei Rasdaq nu au inregistrat miscari semnificative, cea mai mare depreciere fiind a indicelui RAQ-I, care a pierdut 1.84%. Actiunile SNO au intrat in vizorul investitorilor, mai ales dupa tranzactia dintre SIF3 si SIF4, in timp ce companiile controlate de omul de afaceri Catalin Chelu continua sa scada cot la cot cu SIF-urile, un exemplu fiind ALT, societate la care omul de afaceri doreste sa isi micsoreze pachetul detinut in mod indirect.
Evolutia burselor din regiune
Bulgaria este in mijlocul unei dispute privind oportunitatea contractarii unui imprumut de la Fondul Monetar International, asemanator celor luate deja de Serbia, Romania, Ungaria, Ucraina si Letonia. In timp ce primul ministru Sergei Stanishev si oficialii bancii centrale se opun acestei idei, liderii actualei opozitii sustin ca aceasta este singura solutie pentru a iesi din recesiunea tot mai grava prin care trece tara. Primarul Sofiei, Boiko Borissov, creditat cu sansele cele mai mari de a deveni noul prim ministru al Bulgariei dupa alegerile din 5 iulie, a lansat joi un nou apel pentru contractarea imprumutului, pentru a garanta stabilitatea financiara a tarii. Polonia, singura tara din regiune care a reusit sa evite pana acum recesiunea, va fi nevoita sa ia in calcul un deficit bugetar cu 11% mai mare decat cel estimat initial (18.2 milioane de zloti fata de 16.4 milioane) si sa mareasca si impozitele, potrivit adjunctului ministrului de finante. Rectificarea bugetara este prevazuta pentru data de 7 iulie. De asemenea, reducerea cererii a facut ca inflatia sa se reduca la doar 3.6% anualizat in luna mai, de la 4% in luna precedenta. In Ucraina, a carei bursa a inregistrat cele mai mari cresteri de la inceputul anului si pana in prezent, economia contina sa mearga din rau in mai rau, productia industriala a tarii inregistrand in mai a zecea scadere lunara consecutiva. Scaderea anualizata a productiei industriale a ajuns la 31.8% comparativ cu aceeasi luna din 2008, ponderea cea mai importanta avand-o productia de masini, care a scazut cu 53%, cea de otel, cu 43.4% si cea chimica, 34.2%. Cele trei domenii cumuleaza peste jumatate din produsul intern brut, si au contribuit intre 2001 si 2007 la obtinerea unei cresteri economice medii anuale de 7%. Ungaria, scapata in ultima clipa de intrarea in incapacitate de plata in urma imprumutului de la FMI, a reusit sa finalizeze cu succes o oferta de obligatiuni in valoare totala de 81 de milioane de dolari, destinata stimularii pietei financiare. Scadenta obligatiunilor este 2013. Guvernul de la Budapesta a obtinut de curand acordul FMI si al Uniunii Europene pentru a mari tinta de deficit bugetar de la 2.9% din PIB, cat era estimata initial, la 3.9%, in incercarea de a reduce presiunea asupra cheltuielilor bugetare.
Evolutii financiare globale
Saptamana de tranzactionare 15 - 19 iunie a continuat sa marcheze o consolidare a pietelor internationale de actiuni si de marfuri. Totusi, indicele compozit al bursei americane Dow Jones Industrial Average a pierdut aproape 2%, marcand astfel primul declin din ultima luna si doar a patra saptamana negativa a perioadei care a trecut de la cel mai recent minim multi-anual stabilit la inceputul lunii martie. Indicii compoziti ai burselor din Japonia si Hong Kong, Nikkei 225 si Hang Seng, au pierdut peste 3% si respectiv 5%. Indicele compozit al burselor europene Dow Jones STOXX 600 a pierdut aproape 3%.
Pretul futures al petrolului cu scadenta cea mai apropiata (iulie 2009) cotat la NYMEX a suferit un declin de peste 3% - inchizand saptamana de tranzactionare marginal sub pragul de $70 pe baril. Pretul futures al cuprului cu scadenta cea mai apropiata (iunie 2009) cotat la COMEX a inregistrat o scadere de peste 5%.
Joi 18 iunie, banca centrala a Elvetiei a anuntat mentinerea ratei cheie a dobanzii la 0,25% - comunicand totodata ca ramane pregatita pentru o „actiune ferma” in directia prevenirii unei aprecieri a francului in fata monedei unice europene. Presedintele bancii centrale a Elvetiei, Jean-Pierre Roth, a declarat ca institutia va preveni o „apreciere irationala” a francului. Semnalul de joi se inscrie in seria avertismentelor lansate in mod repetat de la inceputul acestui an de catre oficiali de top ai bancii centrale a Elvetiei, insotite de altfel de interventia forex directa efectuata pe 12 martie - actiune in forta care a condus la cea mai importanta depreciere a francului din ultimii 14 ani.
Cateva ore mai tarziu, in cursul aceleiasi zile de joi moneda unica europeana a inregistrat o apreciere substantiala in fata francului elvetian imediat dupa ce cursul spot forex EUR/CHF a retestat pragul 1,50. O serie de traderi au speculat ca miscarea in cauza a fost provocata de cumparari masive efectuate de catre Bank for International Settlements, o organizatie internationala a bancilor centrale. Atat Bank for International Settlements cat si banca centrala a Elvetiei au refuzat sa comenteze pe seama existentei vreunei interventii forex directe. La randul sau, Banca Centrala Europeana a refuzat sa comenteze.
La summit-ul Uniunii Europene desfasurat joi 18 iunie si vineri 19 iunie la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre au declarat ca vad primele semne ale unui "reviriment economic sustenabil", apreciind totodata ca a sosit momentul luarii in considerare a unei "strategii de exit".
Cele mai importante repere fundamentale programate pentru zilele urmatoare: estimarea "IFO" a increderii investitorilor din Germania in iunie (luni 22 iunie), balanta comerciala a Elvetiei in mai, vanzarile caselor existente din SUA in mai (marti 23 iunie), balanta comerciala din Japonia in mai, comenzile pentru bunuri durabile din SUA in mai, vanzarile caselor noi din SUA in mai, decizia de politica monetara a Rezervei Federale (miercuri 24 iunie), datele finale privind produsul intern brut din SUA in primul trimestru (joi 25 iunie), produsul intern brut al Noii Zeelande in primul trimestru, preturile la nivelul consumatorilor din Japonia in mai, masura preferata de catre Rezerva Federala a preturilor la nivelul consumatorilor din SUA in mai, datele finale aferente lunii iunie ale estimarii increderii consumatorilor din SUA alcatuite de catre Universitatea din Michigan.
Stirile saptamanii
Afaceri in crestere pentru Romvag Caracal (ROMJ)
Producatorul de material rulant Romvag Caracal (ROMJ) a inregistrat in anul 2008 o crestere cu 29% a cifrei de afaceri, de la 235 de milioane de lei la 302 milioane de lei, profitabilitatea aflandu-se insa in scadere comparativ cu 2007. Rezultatul net al emitentului a scazut de la 15.3 milioane de lei la doar 9 milioane, din cauza pierderii de peste 11 milioane de lei din operatiuni financiare. Pierderea financiara are la baza atat dobanzile mai mari pe care firma le-a avut de platit, ca urmare a contractarii unor credite de mari dimensiuni, cat si deprecierea monedei nationale in fata euro. Profitul operational, pe de alta parte, a crescut cu 26.5%, de la 17.3 milioane de lei la 21.9 milioane, impulsionat de veniturile mai mari obtinute de companie. In privinta datoriilor, acestea au cunoscut o crestere simtitoare. Atat datoriile comerciale catre furnizori, ca un efect firesc al cresterii volumului de activitate, cat si cele catre institutiile de credit. Datoriile financiare pe termen lung ale Romvag au ajuns de la 0 la 55.8 milioane de lei pe parcursul anului, ca urmare a contractarii unor credite necesare finantarii cresterii volumului de activitate. Anul 2008 a fost mai putin afectat de criza economica, asa ca va trebui sa asteptam datele pe primele luni din 2009 pentru a ne da seama daca extinderea productiei a fost de bun augur sau nu.
Iproeb (IPRU) a inceput sa distribuie dividendele Producatorul de cabluri electrice Iproeb Bistrita (IPRU) a inceput sa distribuie dividendele aferente exercitiului financiar 2008, acest proces urmand sa aiba loc pana pe data de 22 octombrie 2009. Dividendul brut aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor este de 0.126 de lei. Randamentul dividendelor, calculat cu pretul de inchidere din ultima zi in care puteau fi achizitionate actiuni care dadeau dreptul la dividend, este de 10.16%.
Demisie din conducerea Mecanica Ceahlau (MECF) Proaspat reconfirmat in functia de membru al consiliului de administratie al SIF Moldova, Claudiu Doros a decis sa renunte de pe data de 16 iunie la functia similara pe care o detinea in cadrul producatorului de masini agricole Mecanica Ceahlau. Potrivit raportului curent trimis de companie catre BVB, motivul demisiei este legat de imposibilitatea de a se implica la fel de mult ca pana acum in activitatea Mecanica Ceahlau, din cauza noilor responsabilitati si activitati profesionale desfasurate in cadrul SIF-ului.
IAR Ghimbav va continua sa disponibilizeze angajati Producatorul de elicoptere IAR Ghimbav (IARV) ar putea reincepe in aceasta luna procesul de privatizare, conform directorului comercial si financiar al societatii Ion Dumitrescu. Pe de alta parte, compania va demara un program de restructurare a activitatii care implica disponibilizarea a 300 din cei 800 de salariati. Producatorul de elicoptere asteapta in acest an afaceri in scadere cu circa 26,4% fata de anul trecut, de la 203,7 mil. lei la 150 mil. lei. In acelasi timp, profitul companiei este asteptat sa scada de aproape cinci ori, pana la un nivel de cel mult un milion de lei, fata de 4,8 mil. lei in 2008. Conform directorului financiar, societatea are in plan in aceasta vara demararea unui program de restructurare, care va viza disponibilizarea unui numar de 300 de persoane. "O noua restructurare, dupa cea din aceasta vara, ar avea efecte neprevazute. In orice caz, numarul de angajati pe care o sa ne bazam in continuare, de 500 de salariati, ar trebui sa acopere necesarul de productie", spune Dumitrescu. (Ziarul Financiar).
Criza aduce modificari in ierarhia burselor
Conform datelor datelor publicate de Financial Times si citate de portalul wall-street.ro, capitalizarea burselor listate a crescut cu 27% in luna mai, 17 dintre cei 18 operatori inclusi in indicele FTSE Mondo Visione Exchanges majorandu-si valoarea de piata. Indicele a crescut cu 40.6% in acest an, ajungand la un nivel nemaiatins din octombrie 2008. De asemenea, au avut loc modificari majore in ierarhia pietelor de capital: Bursa din Hong Kong a devenit a doua mare piata de capital dupa grupul CME (Chicago Mercantile Exchange), cea mai mare bursa americana de futures, in timp ce bursa braziliana BM&F Bovespa se plaseaza pe locul patru, dupa Deutsche Boerse. Bursa de la Londra se situeaza pe a zecea pozitie din cele 18, cate are clasamentul celor mai mari burse listate.
ArcelorMittal Hunedoara reia productia pentru cel putin trei saptamani
Reprezentantii combinatului de metale feroase ArcelorMittal Hunedoara (SIDG), au anuntat reluarea productiei dupa aproximativ o luna in care lucrul a fost oprit din cauza lipsei de comenzi, pe fondul crizei economice, transmite Mediafax. Directorul General Remus Patan a declarat ca toti angajatii (circa 700) au reluat lucrul iar comenzile existente acopera productia pe trei saptamani, managerul exprimandu-si speranta ca intre timp se vor primi si altele. Numarul angajatilor combinatului a fost redus semnificativ dupa ce 500 de oameni au fost disponibilizati in urma inscrierii pe listele de plecari voluntare. ArcelorMittal detine 87.9% din actiunile SIDG, un alt actionar important fiind SIF Banat-Crisana cu o detinere de 10%.
“SIF6” va trebui sa vanda participatii la 336 de companii Societatea de Investitii Financiare pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului intentioneaza sa o infiinteze va avea regimul juridic al unui fond inchis de investitii care insa va avea ca principal obiect de activitate valorificarea pachetelor minoritare pe care AVAS le detine la peste 300 de companii si nu administrarea lor. In cadrul unei conferinte de presa, presedintele AVAS Mircea Ursache a declarat ca dividendele cuvenite institutiei pentru anul 2007 se ridica la suma de 876,000 lei dar s-au incasat numai 571,000 lei. Numarul companiilor care se afla in portofoliul AVAS se ridica la 336 iar noua entitate, botezata de presa “SIF6”, va avea o structura de conducere executiva si un consiliu de supraveghere.
O alta delistare: Atlas Gip pleaca de pe piata Rasdaq Compania de servicii de inginerie Atlas GIP (ATGJ), controlata de Weatherford International Eastern Europe SRL va fi delistata de pe piata Rasdaq, dupa ce actualul actionar majoritar a platit 2.94 milioane lei pentru retragerea actionarilor minoritari. Weatherford a primit aprobarea CNVM pentru a delista ATGJ la data de 17 iunie iar retragerea actionarilor va avea loc incepand cu data de 19 iunie.
Romania semneaza acordul de imprumut cu CE Acordul dintre Romania si Comisia Europeana privind un imprumut de 5 mld euro va fi semnat luni, 22 iunie. Prima transa de 300 mil euro din imprumutul acordat de Banca Mondiala este programata pentru aprobare pe 16 iulie de catre Consiliul Director al bancii. Romania a contractat in acest an un imprumut de aproape 20 miliarde euro de la Fondul Monetar International (12.9 mld), Comisia Europeana (5 mld), Banca Mondiala (1 mld) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (1 mld). Cele 6 mld de la Comisia Europeana si Banca Mondiala vor fi utilizati pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice scadente. Ministerul Finantelor va administra aceste sume, ele intrand in trezoreria statului. Una din cerintele importante ale pachetului de politici economice este scaderea raportului deficit bugetar – PIB de la 5.1% (4.6% conform metodologiei FMI) in 2009 la mai putin de 3% in 2011 (Sursa: ZF).
Tranzactiile saptamanii
La data de 15 iunie 2009 s-a operat decontarea ofertei publice de cumparare derulata de Stefan Radulescu, actionar majoritar al societatii de constructii SMC Prefabricate pentru Constructii SA (SOMZ). In cadrul ofertei s-au cumparat 15,446 actiuni, reprezentand 0.21225% din actiunile emise. Valoarea tranzactiei a fost de 185,352 lei iar participatia actionarului Stefan Radulescu impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat a ajuns astfel la 97.66%. Pretul oferit actionarilor minoritari a fost de 12 lei/actiune iar pachetul urmarit era de 2.552% din capitalul social.
Dupa SIF Oltenia, si SIF Banat-Crisana (SIF1) a anuntat vineri ca a vandut de asemenea pachetul detinut la Bancpost pentru suma de 0.166 euro/actiune. Contravaloarea pachetului, de 12.75 milioane de euro va fi incasata in doua transe: 9.64 milioane euro in trei zile lucratoare iar restul de 3.1 milioane de euro vor intra in conturile SIF 1 la data de 1 octombrie 2009. Desi detine un pachet identic cu cel care a fost vandut de SIF5, SIF 1 a incasat o suma mai mare (SIF Oltenia si-a vandut participatia pentru 12.12 milioane de euro saptamana trecuta).
O alta tranzactie semnificativa a fost realizata saptamana trecuta de SIF Muntenia (SIF4) care a achizitionat pachetul de 11.82% din actiunile Santierul Naval Orsova (SNO) oferit la vanzare in cadrul unei oferte publice de catre SIF Transilvania (SIF3). Pachetul de 1,350,000 de actiuni a fost achizitionat la un pret de 7 lei/actiune in timp ce cotatia din piata de joi a fost de 4.85 lei/actiune. Pretul platit evalueaza compania la P/E de 5.03 si P/S de 0.62, conform datelor trimestriale.
Societatile de Investitii Financiare
Tranzactiile cu actiuni SIF au insumat saptamana trecuta 45.6 milioane lei sau 51.32% din lichiditatea inregistrata pe piata BVB si pe ce a Rasdaq. Cotatiile lor au inregistrat scaderi abrupte, cea mai mare pierdere fiind pentru titlurile SIF Transilvania 9SIF3), care s-au depreciat cu 13.14%, in timp ce actiunile SIF5 si SIF1 au pierdut 11.46% si, respectiv, 11.35%.
Saptamana trecuta, Curtea Constitutionala a amanat pronuntarea asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 28611 din Legea nr.297 prin care un actionar nu poate detine, singur sau impreuna cu alte persoane, mai mult de 1% din capitalul social al acestor societati. Litigiul a fost initiat de SC Comrimet SA Galati, presupusa a fi controlata de omul de afaceri Catalin Chelu, care mai detine participatii la SIF si prin alte firme, in cadrul actiunii in instanta prilejuita de incercarea de a anula hotararile AGOA SIF Oltenia SA (SIF5) din data de 29.08.2008. Curtea Constitutionala a amanat pronuntarea solutiei pentru data de 7 iulie 2009.
Desi toate Societatile de Investitii Financiare (SIF) au aprobat distribuirea de dividende, platile catre actionari nu au inceput inca, motivul invocat de conducerile SIF fiind procesele intentate de actionarii care au avut dreptul de vot limitat in AGA pe baza prezumtiei de actiune concertata. O parte dintre acestia au atacat in instanta toate punctele de pe ordinea de zi a Adunarilor, procesele fiind in derulare. Directorul SIF Oltenia, dl. Teodor Buzatu, a explicat ca daca instanta ar anula hotararile, ar trebui sa ceara banii inapoi de la actionari si de aceea considera oportun sa nu fie distribuite dividende decat dupa ce se va pronunta o decizie in instanta. Deciziile instantelor se vor lasa cu siguranta indelung asteptate deoarece din experienta anterioara litigiile sunt amanate frecvent, din cauza unor vicii de procedura.
Saptamana trecuta, SIF Banat-Crisana SA (SIF1) si-a vandut pachetul de actiuni detinut la SC Apulum SA Alba Iulia (societate necotata). Pachetul de 59,544 de titluri a fost vandut pentru suma de 25 lei/actiune, in conditiile in care valoarea nominala era de 42 lei/actiune. Procentul detinut anterior de SIF 1 era de 12.15% din actiuni iar pentru acest pachet, SIF Banat-Crisana va incasa 1.49 milioane lei, in conditiile in care (conform datelor referitoare la activul net de la finele lunii mai), pretul de achizitie a fost de 1.64 milioane lei iar valoarea contabila inregistrata in activul net era de 5.1 milioane lei, vanzarea fiind facuta in pierdere. Dupa SIF Oltenia, si SIF Banat-Crisana (SIF1) a anuntat vineri ca a vandut de asemenea pachetul detinut la Bancpost pentru suma de 0.166 euro/actiune. Contravaloarea pachetului, de 12.75 milioane de euro va fi incasata in doua transe: 9.64 milioane euro in trei zile lucratoare iar restul de 3.1 milioane de euro vor intra in conturile SIF 1 la data de 1 octombrie 2009. Desi detine un pachet identic cu cel care a fost vandut de SIF5, SIF 1 a incasat o suma mai mare (SIF Oltenia si-a vandut participatia pentru 12.12 milioane de euro saptamana trecuta).
O alta tranzactie semnificativa a fost realizata saptamana trecuta de SIF Muntenia (SIF4) care a achizitionat pachetul de 11.82% din actiunile Santierul Naval Orsova (SNO) oferit la vanzare in cadrul unei oferte publice de catre SIF Transilvania (SIF3). Pachetul de 1,350,000 de actiuni a fost achizitionat la un pret de 7 lei/actiune in timp ce cotatia din piata de joi a fost de 4.85 lei/actiune. Pretul platit evalueaza compania la P/E de 5.03 si P/S de 0.62, conform datelor trimestriale.
Sectorul Bancar
Actiunile din sectorul bancar au cumulat saptamana trecuta un rulaj de 18.8 milioane lei, reprezentand 21.2% din total tranzactii. Cotatiile au avut evolutii negative; astfel, actiunile BCC s-au depreciat cu 8.6% iar cele ale BRD au pierdut 4.62%. Titlurile Erste Bank (EBS) au pierdut 5.6% iar capitalizarea TLV s-a micsorat cu 2.5%.
Conform datelor Bancii Reglementelor Internationale (BRI), preluate de portalul wall-street.ro, expunerea bancilor straine pe Romania insuma 121.09 miliarde de dolari (87 miliarde de euro) la sfarsitul lui 2008, in scadere cu 2.8 miliarde de dolari (2.3%) fata de sfarsitul lunii septembrie 2008. Austria a ramas tara cu cea mai mare expunere, urmata de Franta, Italia si Olanda. Datele prezentate de BRI includ creantele din afara tarii in toate valutele dar si creantele locale in moneda straina, la care se adauga pozitiile deschise in lei ale bancilor straine fata de rezidentii romani. Din volumul total al creantelor, 37.93 miliarde dolari (27.2 miliarde de euro) avea scadenta de pana la un an, 7.66 miliarde dolari aveau maturitati intre 1 si 2 ani, iar 34.7 miliarde dolari (24.88 miliarde euro) aveau scadenta de peste 2 ani.
Sectorul Petrolier
Lichiditatea totala a actiunilor SNP si RRC a fost saptamana trecuta de 6.16 milioane de lei, sau 6.9% din total. Actiunile SNP au pierdut 8.24% iar cele ale RRC au scazut cu 0.68%.
Duminica dupa-amiaza, conducta magistrala utilizata la transportul gazelor naturale intre Arpechim Pitesti si localitatea Iancu Jianu s-a fisurat din cauza gradului avansat de uzura. Au avut loc doua explozii urmate de incendii care au necesitat interventia pompierilor, care au supravegheat zona pana ce reprezentantii Petrom (SNP) au evacuat gazele din conducte.
Rafinaria Steaua Romana Campina (STRO) este una dintre companiile afectate de intarzierile cu care Ministerul Finantelor deblocheaza rambursarile de TVA. Societatea nu a incasat nici pana acum valoarea TVA pentru produsele exportate in perioada august 2007- decembrie 2008, obtinand recent castig de cauza in instanta, dupa ce a actionat in judecata ANAF pentru restituirea TVA restante de peste 35 milioane lei plus dobanzile aferente. La sfarsitul lunii mai 2009, valoarea deconturilor intarziate de TVA pe ansamblul economiei a ajuns la 1.94 miliarde de lei, de la 1.76 miliarde in aprilie si 1.55 miliarde in februarie. Din cauza intarzierii rambursarii TVA, Steaua Romana Campina a platit datoriile pe care le avea catre Petrom printr-o scrisoare de garantie bancara, transformata ulterior in credit, astfel ca banii incasati vor fi transferati bancii. Conducerea estimeaza ca activitatea va fi reluata in decurs de o luna.
Sectorul Utilitati
Saptamana trecuta, actiunile TEL si TGN s-au depreciat cu 5.57% si, respectiv, 8.21%. Lichiditatea cumulata a celor doi emitenti a insumat 2.1 milioane lei (2.3% din total tranzactii saptamanale).
Hidroelectrica si Transelectrica (TEL) sunt emitentii guvernamentali cei mai vulnerabili la riscuri valutare, din Europa Centrala si de Est (ECE), conform raportului intitulat "Rolul emitentilor guvernamentali in sectorul Europei Centrale si de Est, din punct de vedere al ratingului", publicat de Moody’s, citat de NewsIn. Agentia de evaluare financiara defineste emitentii guvernamentali ca acei agenti economici detinuti partial sau total de stat si care pot emite obligatiuni. Moody’s considera ca potentialele deprecieri ale monedelor nationale ar duce la o majorare considerabila a nivelului datoriilor, care, impreuna cu cresterea platilor de dobanzi, ar deteriora situatia financiara a companiilor. Rolul istoric pozitiv si stabilizator jucat de companiile detinute partial sau integral de statele din Europa Centrala si de Est (ECE) este amenintat acum de conditiile economice vitrege, care pun presiune asupra acestor companii, se arata in raport. Grava recesiune macroeconomica, deteriorarea puterii financiare a statelor si criza bancara regionala au rezultat in 18 decizii de coborare a ratingurilor suverane ale statelor din ECE. Miscarea a adus 11 decizii de coborare a ratingului companiilor detinute partial sau integral de aceste state. Moody’s avertizeaza ca peste 40% dintre acesti emintenti sunt sensibili la posibilele reduceri ale ratingului guvernelor, care ar putea urma, avand in vedere ca jumatate dintre ratingurile suverane din regiune au o perspectiva negativa. Agentia mai noteaza ca majoritatea emitentilor din regiune sunt companii de infrastructura sau utilitati. "Daca cererea pentru energie va continua sa se reduca in ritmul observat deja in anumite parti ale Europei Centrale si de Est, in primul trimestru din 2009, anumite companii energetice care au intrat in perioada de criza intr-o pozitie mai putin solida sau nu vor reusi sa se adapteze la noile conditii de pe piata ar putea suferi reduceri ale ratingului", se arata in raport. Moody’s mai estimeaza ca criza economica ar mai putea reduce transparenta si predictibilitatea mediului legislativ in Europa Centrala si de Est, deciziile legate de tarife putand fi luate prin prisma conditiilor sociale si politice. (Bursa)
Sectorul Utilitati
Saptamana trecuta, actiunile TEL si TGN s-au depreciat cu 5.57% si, respectiv, 8.21%. Lichiditatea cumulata a celor doi emitenti a insumat 2.1 milioane lei (2.3% din total tranzactii saptamanale).
Hidroelectrica si Transelectrica (TEL) sunt emitentii guvernamentali cei mai vulnerabili la riscuri valutare, din Europa Centrala si de Est (ECE), conform raportului intitulat "Rolul emitentilor guvernamentali in sectorul Europei Centrale si de Est, din punct de vedere al ratingului", publicat de Moody’s, citat de NewsIn. Agentia de evaluare financiara defineste emitentii guvernamentali ca acei agenti economici detinuti partial sau total de stat si care pot emite obligatiuni. Moody’s considera ca potentialele deprecieri ale monedelor nationale ar duce la o majorare considerabila a nivelului datoriilor, care, impreuna cu cresterea platilor de dobanzi, ar deteriora situatia financiara a companiilor. Rolul istoric pozitiv si stabilizator jucat de companiile detinute partial sau integral de statele din Europa Centrala si de Est (ECE) este amenintat acum de conditiile economice vitrege, care pun presiune asupra acestor companii, se arata in raport. Grava recesiune macroeconomica, deteriorarea puterii financiare a statelor si criza bancara regionala au rezultat in 18 decizii de coborare a ratingurilor suverane ale statelor din ECE. Miscarea a adus 11 decizii de coborare a ratingului companiilor detinute partial sau integral de aceste state. Moody’s avertizeaza ca peste 40% dintre acesti emintenti sunt sensibili la posibilele reduceri ale ratingului guvernelor, care ar putea urma, avand in vedere ca jumatate dintre ratingurile suverane din regiune au o perspectiva negativa. Agentia mai noteaza ca majoritatea emitentilor din regiune sunt companii de infrastructura sau utilitati. "Daca cererea pentru energie va continua sa se reduca in ritmul observat deja in anumite parti ale Europei Centrale si de Est, in primul trimestru din 2009, anumite companii energetice care au intrat in perioada de criza intr-o pozitie mai putin solida sau nu vor reusi sa se adapteze la noile conditii de pe piata ar putea suferi reduceri ale ratingului", se arata in raport. Moody’s mai estimeaza ca criza economica ar mai putea reduce transparenta si predictibilitatea mediului legislativ in Europa Centrala si de Est, deciziile legate de tarife putand fi luate prin prisma conditiilor sociale si politice. (Bursa)
Sectorul Imobiliar si al Constructiilor
In sectorul imobiliar, valoarea tranzactiilor a ajuns la numai 0.7 milioane lei, reprezentand 0.8% din rulajul total. Titlurile din sector au avut evolutii mixte: ARCV a crescut cu 21.6% in timp ce actiunile IMP au scazut cu 7.01%, urmate de CEON cu o pierdere saptamanala de 5.43%.
Potrivit datelor furnizate de Eurostat, constructiile in Aprilie 2009 in comparatie cu Martie 2009 au crescut cu 0.6% in zona euro si cu 0.7% in EU27. Asistam la a doua luna de crestere consecutiva a constructiilor, dupa ce in martie s-a inregistrat o crestere cu 0.1%. Aspect pozitiv, insa nu suficient pentru a confirma o stabilizare a situatiei. De asemenea, avand in vedere faptul ca nivelul constructiilor pentru aprilie 2009 in comparatie cu aprilie 2008 a scazut cu 5.1% avem nevoie de raportarile pe trimestrele 2 si 3 pentru a avea vedea sensul in care se indreapta aceasta piata.
Unirea Shopping Center (SCDM) a emis marti rezultatele financiare pe trimestrul 1. Astfel cifra de afaceri a ajuns la 24.1 mil lei, crescand cu 13.7% fata de primul trimestrul din 2008. Profitul pe aceeasi perioada a inregistrat o scadere cu 18.5% fiind de 3.5 mil lei. Un studiu realizat de compania imobiliara Colliers estimeaza un numar de 40,000 de vizitatori care intra zilnic in centrul comercial, generand vanzari anuale medii de 7,000-10,000 euro/mp pentru magazinele de imbracaminte. Compania este listata pe piata RASDAQ la categoria a treia, ultima tranzactie realizandu-se pe data de 9 iunie, la pretul de 57 lei/actiune.
Sectorul Farmaceutic
Rulajul celor mai importante titluri din sectorul farmaceutic a totalizat saptamana trecuta 6.3 milioane lei (7.1% din total), insa majoritatea emitentilor au inregistrat deprecieri ale cotatiilor. Titlurile ATB au pierdut 3.50% iar cele ale BIO – 2.81%.
Piata farmaceuticelor a scazut in perioada mai 2008 - aprilie 2009 cu 2,5% in termeni de volum, in timp ce valoarea medicamentelor vandute a crescut cu 9%, iar in luna aprilie 2009 piata s-a diminuat din punct de vedere al unitatilor vandute cu 11% fata de luna similara din 2008, potrivit unui studiu "Cegedim". Astfel, in perioada mai 2008-aprilie 2009 segmentul de retail farmaceutic a inregistrat scaderi de 2,5% ale volumului si de 8,7% in termeni de valoare. Pe categoria medicamentelor pentru spitale, scaderea numarului de unitati vandute a fost de 1,3%, in timp ce valoarea acestora a crescut cu 9,4%. Din segmentul de retail, produsele fara prescriptie au avut o scadere de 9,3% a volumelor, in timp ce pentru categoria medicamentelor cu prescriptie s-au inregistrat cresteri de 1,5%. In ceea ce priveste valoarea totala a produselor fara prescriptie, aceasta a crescut cu 1,1%, iar pentru cele cu prescriptie majorarea a fost de 10,7%. (Bursa)
Bermas Suceava (BRM)
Bermas Suceava a fost infiintata in anul 1974 ca o sectie a intreprinderii Spirt, Bere, Amidon – Radauti, iar in 1981 a fost extinsa prin adaugarea unei sectii de Fabricare a Maltului, cu o capacitate de productie de 11,000 tone/an. Capacitatea de productie nominala a fabricii este de 455,000 hl/an de bere insa in mod obisnuit fabrica functioneaza la 80% din aceasta capacitate. Societatea este controlata de doua asociatii ale salariatilor, Asociatia Victoria Bermas si PAS Bermas, care detin 51.7% din actiuni iar fondul STK Emergent (STK) detine un pachet de 8.15%. Dupa achizitia Bere Azuga de catre Ursus Breweries (subsidiara din Romania a SAB Miller plc.), Bermas Suceava a devenit unul dintre ultimii producatori locali de bere neintegrati intr-o multinationala, alaturi de alte companii de mici dimensiuni cu distributie locala. Compania a incheiat primul trimestru cu rezultate mai slabe decat anul trecut, cifra de afaceri afisand o scadere cu 11%, pana la 2.3 milioane lei, in timp ce rezultatul net a fost negativ. Evolutia este asemanatoare cu cea din primul trimestru al anului 2007, cand societatea a inregistrat o pierdere similara, in parte datorita caracterului sezonier al pietei berii. Cheltuielile cu dobanzile au fost usor mai mari fata de anul trecut, ajungand la 0.3 milioane lei, fata de 0.08 milioane lei cu un an in urma. Cu toate acestea, compania a prevazut evolutia pietei si a reusit sa comercializeze circa 95% din volumul bugetat. Compania a continuat amortizarea accelerata in cazul liniei de imbuteliere pentru bere la sticla, linie pusa in functiune in luna iunie 2008, fapt ce a generat costuri cu deprecierea si amortizarea de doua ori mai mari, aceste elemente alaturi de cheltuielile cu forta de munca, fiind dealtfel singurele care au inregistrat cresteri mai importante (per total, acestea au fost mai mari cu 9.9% fata de trimestrul I 2008). Cheltuielile financiare s-au majorat atat din cauza platii unor dobanzi mai mari la liniile de credit in euro cat si in urma scumpirii unor materii prime achizitionate din spatiul european. Volumul productiei in primul trimestru a fost mai scazut cu 15% fata de trimestrul I 2008 iar volumul vanzarilor a scazut mai mult decat cifra de afaceri, cu 36%. Data fiind sezonalitatea consumului de bere, cresterile de costuri nu au putut fi recuperate , mizandu-se pe majorari de preturi odata cu debutul sezonului de vara la toate sortimentele de bere, pentru a se reintra pe profit in trimestrul II. Gradul de indatorare al companiei a avut o tendinta crescatoare extrem de pronuntata incepand cu anul 2007, cand s-a majorat de la 2.8% din total active la 16.2%, ajungand in cele din urma la 33.3% in 2008 si 35.4% la sfarsitul primului trimestru.
Evenimente importante. Investitii In cursul anului 2008 compania a investit 11.8 milioane lei in procesul de fabricatie, prin achizitii si modernizari insa zona redusa in care isi distribuie produsele a lasat putine posibilitati de contracarare a efectelor crizei financiare. Faptul ca pentru perioada urmatoare nu se are in vedere lansarea unor noi produse va constitui un serios dezavantaj, dat fiind ca pe piata de retail scaderea vanzarilor intensifica si concurenta. Compania nu are un buget important alocat pentru promovare si publicitate insa intentioneaza sa il suplimenteze. Totodata, la sfarsitul anului trecut, Bermas a luat decizia de a limita capacitatea de productie pana la maxim 200,000 hl/an, din considerente de natura fiscala (pentru incadrarea la impunerea unor accize mai mici). Pentru 2009, cantitatea de bere finita este estimata la 183,000 hl, aceeasi ca si in 2008 insa compania a reusit sa incheie contracte pentru intreaga cantitate cu un numar de 61 clienti. In conditiile in care se vor opera majorari de preturi, cifra de afaceri este estimata sa se majoreze cu circa 10.4% iar profitul net bugetat este aproape dublu fata de 2008. Pentru intocmirea bugetului, compania a luat in calcul un curs mediu de 4.3 lei/europrecum si o crestere graduala a preturilor de livrare pentru sortimentele de bere fabricate cu circa 9%. Piata berii este extrem de concentrata in Romania insa mai are loc de consolidare, in perioada urmatoare, mai multi producatori independenti de bere putand fi preluati de marile multinationale. Dupa ce in 2008 Heineken a preluat fabrica Haber din Hateg (HABE), in luna ianuarie 2009, Ursus Breweries a cumparat pachetul majoritar de actiuni la Bere Azuga SA (BEGY). Dificultatile intampinate de micii producatori in obtinerea de finantare ar putea accelera aceste evolutii, motivatia financiara fiind un argument in plus pentru societatile controlate de salariati cum este si Bermas Suceava. Cu toate acestea, lipsa unei marci cunoscute la nivel national si capacitatea de productie relativ redusa nu sunt de natura sa atraga un interes deosebit din partea marilor producatori, fiind necesare eforturi suplimentare din partea companiei pentru a castiga mai multa vizibilitate a marcii (marca fiind de multe ori principalul activ de inetres, cum a fost in cazul BEGY) si a-si distribui produsele pe un teritoriu mai extins. In anul 2008, piata berii a crescut in volum cu 4.1% fata de anul 2007, ajungand la 20.2 milioane de hectolitri de bere. Din punct de vedere valoric, piata a ajuns la 1.6 miliarde de euro, in crestere cu 10% fata de 2007.
Evaluare prin metoda multiplilor
Actiunile Bermas nu sunt foarte lichide, in ultimele 6 luni fiind tranzactionate numai 1.4 milioane de actiuni (15.4% din free float). Compania se tranzactioneaza la un multiplu P/E mult mai mare fata de media ponderata, in timp ce in cazul celorlalti multipli se inregistreaza discounturi semnificative, explicabile prin deteriorarea continua a marjelor de profit si prin scaderea accentuata a vanzarilor. Acordand o pondere de 50% multiplului P/E si de 50% celorlalti indicatori, obtinem un pret-tinta de 0.77 lei/actiune, mai mare cu 26% fata de cotatia de inchidere de joi, 18 iunie.
| Vezi si: | ||
|---|---|---|
| Actiuni | Optiuni | Forex |
| Obligatiuni | Futures | CFD |
| Analiza Fundamentala | Sif | Analiza Tehnica |
| Bursa actiuni | Cotatii bursa | Cotatii actiuni |
| Dividende | Tranzactionare | |
Vrei sa te afli printre cei care contribuie la dezvoltarea Tradepedia? Click aici
